Intervenție publicată în Adevărul:
Proiectul pilot privind introducerea paşaportului european de securitate socială (PESS), care va permite verificarea în timp real a datelor lucrătorilor mobili de către autorităţile statului în care intenţionează să lucreze, a fost una dintre temele Sesiunii plenare a Parlamentului European – Strasbourg, 22-25 noiembrie 2021.
Eurodeputaţii au solicitat Comisiei Europene o propunere legislativă privind un paşaport european de securitate socială înainte de sfârşitul anului 2022, pentru a reduce sarcina administrativă a lucrătorilor mobili.
„Acest document ar trebui să ofere lucrătorilor mobili, transfrontalieri, sezonieri – evident, inclusiv românilor – o posibilitate de a fi grevaţi de birocraţie, de a nu trebui să fie puşi pe drumuri pentru a-şi obţine hârtiile din stânga şi din dreapta. În acelaşi timp, obțin posibilitatea de a avea un loc în care să poată să vadă ce drepturi au şi în ce măsură aceste drepturi au fost respectate contractual sau nu, astfel încât, dacă ei consideră că sunt supuşi unui abuz, să poată folosi acest paşaport pentru a se îndrepta către inspecţia muncii, pentru a se constata abuzurile respective”, a explicat, pentru Adevărul, eurodeputatul Dragoş Pîslaru.
Documentul este gândit să contribuie la combaterea fraudei sociale şi a muncii nedeclarate şi să faciliteze, în acelaşi timp, urmărirea şi revendicarea drepturilor şi a contribuţiilor la asigurările sociale ale lucrătorilor.
„Având în vedere toate ştirile pe care le-am văzut, chiar pe timpul pandemiei, legate de abatoarele din Germania, serele din Spania sau din alte locuri din Olanda sau Italia, cred că este nevoie să poată exista această legătură între cetăţeanul european care circulă liber – mobilitatea fiind o valoare importantă – şi autorităţile la care să poată apela. Acesta este un pas înainte.”
Birocraţia din România versus birocraţia altor state europene
Paşaportul european de securitate socială ar trebui să aducă beneficii clare pentru toate părţile interesate implicate: lucrătorii mobili, întreprinderile, angajatorii, sindicatele şi autorităţile naţionale.
Documentul ar trebui nu doar să protejeze drepturile lucrătorilor, ci să şi facă procedurile administrative mai puţin complicate şi mai eficiente, concomitent însă cu respectarea diversităţii sistemelor naţionale de securitate socială şi, în plus, să nu devină o condiţie pentru exercitarea libertăţii de circulaţie.
Reducerea birocraţiei, în general, ar fi însă unul dintre avantajele acestui paşaport, care e în faza de propunere.
„Există birocraţii mai mari decât a noastră, dar care sunt funcţionale. Problema, la noi, e duală. În primul rând, pentru că ai un cost administrativ relativ mare. În al doilea rând, în ciuda acestui cost administrativ, nu poţi să obţii ceea ce ai nevoie, pentru că ai foarte multe neclarităţi. De exemplu, birocraţia franceză este mult mai mare decât birocraţia românească, consumă foarte multe resurse, dar măcar livrează ceea ce ar trebui să livreze. La noi, când te duci la o instituţie, îţi iei un dosar de documente adiţional, cu şină sau fără, pentru că, deşi era clar că-ţi trebuie documentele A, B, C, e posibil ca acolo să afli că există categoria «şi altele, în funcţie de…», documente care rămân la arbitrarul funcţionarului public”, a declarat, pentru Adevărul, Dragoş Pîslaru.
„Problema, în România, este legată de timp și de arbitrar”
Proiectul-pilot pentru introducerea paşaportului european de securitate socială include, momentan, doar informaţii cu privire la securitatea socială a lucrătorilor mobili. Eurodeputaţii vor însă ca PESS să fie extins la alte domenii ale dreptului muncii din UE, cum ar fi asigurările de sănătate şi pensiile, şi să completeze cartea de identitate electronică europeană şi alte iniţiative ale UE de digitalizare în domeniul securităţii sociale.
„România este o ţară care are costuri administrative ridicate, nu cele mai ridicate din Uniunea Europeană – e important de subliniat că, mai ales în urma multiplelor simplificări care au avut loc, inclusiv în anul 2016, povara administrativă, costul administrativ, nu este atât de ridicat. Problema în România este legată de timp şi de arbitrar. Reforma legată de debirocratizare în România trebuie să aducă mai multă claritate şi predictibilitate, asta este crucial. Dezideratul ar fi să folosim transformarea digitală, care e o prioritate la nivel european pentru digitalizarea administraţiei”, explică Dragoş Pîslaru.
Europarlamentarul spune că reforma pe care România o are de făcut în această direcţie este de proporţii.
„În PNRR sunt sume mari alocate pentru această reformă şi asta ne dă încă o dimensiune a importanţei acestui plan, ca foaie de parcurs pentru perioada următoare în materie de guvernare şi de a livra reformele la care România are întârzieri”, mai spune, pentru Adevărul, eurodeputatul Dragoş Pîslaru.
Trebuie amintit că, de aproape şapte ani, Parlamentul European solicită Comisiei să introducă o propunere legislativă privind un număr european de securitate socială pentru a crea un instrument digital la nivelul UE în vederea coordonării securităţii sociale. Lansarea proiectului-pilot pentru paşaportul european de securitate socială face parte din planul de acţiune al Comisiei privind Pilonul european al drepturilor sociale.
Autor: Cristina Stancu
Pe aceeași temă:
https://dragospislaru.eu/permisul-european-de-securitate-sociala-lucratorii-transfrontalieri-trebuie-sa-beneficieze-de-roadele-muncii-lor-in-orice-stat-ue/
https://dragospislaru.eu/te-bucuri-acasa-de-drepturile-sociale-castigate-in-alt-stat-membru-al-uniunii-europene/
https://dragospislaru.eu/dragos-pislaru-critica-politica-strutului-in-contextul-sezonierilor-romani/
