Am fost invitat săptămâna trecută la emisiunea Observatori la Parlamentul European: Europa viitorului. Am vorbit, bineînțeles, despre PNRR și platforma pe care tocmai am lansat-o pentru monitorizarea PNRR-ului României, MonitorPNRR, dar și despre drepturile muncitorilor români în UE, pentru care luptăm în Parlamentul European, și despre prioritățile președinției franceze a UE, care a început la 1 ianuarie 2022.
TVR: Domnule eurodeputat, la jumătatea lunii decembrie 2021 s-a aprobat Acordul pentru Regulamentul 883 în Parlamentul European, pentru acces facil și digital la pensie, șomaj și alte drepturi, oriunde ai lucra în UE. Este un acord provizoriu, între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisie. Puteți detalia acest document?
Într-adevăr, lucrez de mai bine de doi ani și jumătate, deci de la începutul mandatului, la aceste negocieri. E un demers care susține mobilitatea și încearcă să clarifice drepturile ce derivă din a lucra în Europa. Discutăm despre pensii, beneficii familiale, asigurări de sănătate, ajutor de șomaj, alocații de copii, servicii sociale, pensie de invaliditate, ajutor pentru accident etc.
Sunt lucruri reglementate și în prezent, dar drepturile sunt totuși încă destul de greu de obținut.
Această negociere a început acum șase ani, în 2016. Este așadar vorba de revizuirea unei legi „bătrâne”, să spunem așa. Ultima formă a ei datează din 2004 și trasează liniile pe care o persoană poate beneficia de securitatea socială obținută într-un stat al UE în alt stat.
În luna decembrie am ajuns la un acord provizoriu între PE și președinția slovacă a UE și aceste lucruri ne-au făcut să credem că putem ajunge la o procedură clară și simplă. Din păcate, am ajuns la un blocaj, în reuniunea Consiliului UE a fost un vot care nu a avut majoritate calificată. România a votat pentru, desigur. Prin urmare, în ciuda celor nouă triloguri, întâlniri și negocieri, pentru moment nu putem spune că am ajuns la final de drum.
Dar nu-i nimic, mai facem 300 de întâlniri dacă e nevoie. Orice cetățean european, orice român merită toate aceste eforturi.
Ce este important este că acum se regăsesc niște prevederi pe care nu cred că le mai poate elimina cineva. Vorbim despre digitalizare*, ceea ce înseamnă că românii și ceilalți cetățeni europeni își pot obține drepturile din câteva clickuri, facil și rapid. În același timp, e vorba de perioada de calificare pentru ajutorul de șomaj, pentru ca cetățenii români să îl poată primi și dacă se întorc în țară: se califică în premieră muncitorii sezonieri care, în decurs de 24 de luni au lucrat cel puțin șase luni sau dacă lucrează trei luni neîntrerupte.
Lupta nu este încheiată pe Regulamentul 883, dar sunt încăpățânat și persistent în ideea de a închide acest dosar.
Vom avea acum președinția franceză, care a votat și ea pentru versiunea de compromis pe acordul provizoriu și sper să obțin împreună cu miniștrii francezi un final pe această negociere.
*În efortul meu privind digitalizarea, în Comisia de Industrie ITRE a PE sunt raportor pe dosarul de Identitate Digitală europeană, cel care va face ca semnătura electronică să fie accesibilă, să putem folosi un portofel digital, să-i spunem așa, pe telefonul mobil, un instrument securizat care să poată gestiona interacțiunile noastre cu autoritățile, cu agenții economici șamd. Așadar vorbim despre o reformă semnificativă care se pregătește acum, dosarele sunt în derulare.
TVR: Pentru că ați menționat preşedinţia rotativă franceză a Consiliului UE, care este agenda Franţei? Vă întreb pentru că faceţi parte din Grupul Renew Europe, „copilul de suflet” al preşedintelui Macron.
N-aș spune că suntem chiar copilul de suflet, dar este adevărat că formațiunea președintelui Macron, sau mai bine zis formațiunile care l-au susținut, implicate în campania electorală pentru alegerile din Franța din luna iulie fac parte din grupul Renew Europe, deci este o relație firească de colaborare.
Președinția franceză are o serie largă de priorități, iar câteva dintre cele mai relevante, dacă ne uităm la știrile zilei, vorbim despre întărirea conceptelor de securitate europeană, autonomie strategică, deschisă, industrială, competitivitate la nivel economic, lucruri care țin de finalizarea transformării digitale la nivel european, schimbări climatice etc. (…) Sunt de altfel și priorități ale grupului nostru politic.
TVR: Vă propun să dezvoltăm puțin subiectul PNRR. Comisia Europeană a transferat pe 13 ianuarie suma de 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanțare în cadrul componentei de împrumut a PNRR. România a mai primit 1,8 miliarde, sub formă de granturi, pe 2 decembrie 2021. Se estimează că vom primi în total 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 granturi și 14,9 împrumuturi. Domnule eurodeputat, care sunt direcțiile de dezvoltare pentru care vor exista linii de finanțare?
Structurăm: am obținut în Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență, pe care am fost co-raportor, existența a șase piloni pentru PNRR, ceva ce putem considera a fi un plan de țară pentru România.
Primul pilon este legat de tranziția verde, adică ceea ce trebuie să reașezăm în tranziția energetică pentru a nu mai fi dependenți de gazele din Rusia și să poată fi în același timp în linie cu dorința de a combate transformările climatice negative din ultima vreme la nivel global.
Al doilea pilon e legat de transformarea digitală, un domeniu care vine mănușă României, pentru că deja suntem văzuți ca un furnizor global de competență și servicii digitale, antreprenoriat digital de vârf – dacă ne uităm la companii precum UIPath sau BitDefender. Din acest punct de vedere, discutăm atât de digitalizarea administrației, că tot vorbim de facturi și de depunerea online la ghișeul de la etajul 2, ca să fiu un pic ironic, apoi de comunicații și 5G. România are un avantaj legat de conexiunea la internet, dar o va pierde dacă nu investește în continuare. În fine, vorbim de competențele digitale în general, degeaba introducem digitalul dacă rămânem în continuare cu cea mai scăzută pondere de alfabetizare digitală la nivel european.
Al treilea pilon este legat de competitivitate. La nivel european gândirea a fost clară, că n-ai cum să depășești pandemia fără ajutorul antreprenorilor. Aici discutăm de a stimula cercetarea, inovarea, de a avea acest concept de autonomie strategică deschisă prin care să muți înapoi capacitățile relocate în China, având în vedere că acum există un război de blocuri comerciale aproape pe față.
Al patrulea domeniu este cel social, extrem de important pentru România, pentru că aici sărăcia este prevalentă într-o bună parte a societății. Aici discutăm despre măsurile de incluziune, de susținere a grupurilor vulnerabile astfel încât accesul și oportunitatea pe care UE o oferă prin această finanțare să fie resimțită unde trebuie și să ajungem la o creștere a nivelului de trai.
Al cincilea pilon este cel legat de reziliența instituțională și mai ales a sănătății, capacitatea societății de a face față crizelor și șocurilor, mai ales prin consolidarea sistemului de sănătate.
Ultimul pilon, cel la care am ținut cel mai mult și pe care l-am pus pe masă cel mai des este cel legat de copii și tineri. Aici evident că intră toată zona de educație, România și-a concentrat eforturile în PNRR pe reducerea abandonului școlar, un lucru foarte bun. Avem 200.000 de euro pentru fiecare școală aflată în vulnerabilitate, de la a rezolva problema toaletei din curte și până la probleme de conectare și acces al copiilor la școală.
Avem deci șase piloni, șase priorități, avem un plan de țară.
Guvernul a început să îndeplinească din țintele și jaloanele necesare pentru a putea trage această finanțare de 29,2 miliarde de euro. Evident, la nivel european, împreună cu colegii mei din țară am înființat chiar un mecanism de monitorizare, MonitorPNRR, prin care în mod transparent orice cetățean român să poată observa care este progresul, ce urmează, ce finanțări sunt disponibile.
TVR: L-ați lansat luni, 10 ianuarie. Ne puteți descrie proiectul?
MonitorPNRR este o platformă gândită să asigure transparența pentru toți cei care vor să urmărească modul în care România cheltuie banii și care e progresul PNRR.
Transparența și cheltuirea eficientă a fondurilor sunt două dintre principiile de bază pe care noi, aici, în Parlamentul European, le-am inclus în Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență. (…)
La nivel european există un Scoreboard de Redresare și Reziliență în care se arată cam cum s-au cheltuit banii, în linii mari, și atunci am spus: haideți să vedem cum facem ca în România să avem la nivel local acest lucru. Pe MonitorPNRR.eu se găsesc graficele actualizate în timp real despre sprijinul acordat, a se vedea inclusiv prefinanțarea, se găsește distribuția fondurilor pe cei șase piloni despre care discutam mai devreme, pe cele 15 componente din PNRR-ul României, ce sume am încasat, care sunt reformele și investițiile îndeplinite, o listă și un calendar al jaloanelor și țintelor asumate, analiza detaliată a progresului fiecărei ținte și fiecărui jalon și, o dată la fiecare trei luni, un Buletin de Sănătate PNRR. Primul Buletin a fost lansat luni, odată cu platforma, în care aratăm cum stă implementarea. Vom avea și alerte cu privire la situația PNRR legate de exemplu de avertismente, dar și de lucruri bune care pot fi făcute, un text care să ofere o imagine ușor de urmărit. (…)
PNRR este ocazia ca România să se maturizeze, la 15 ani de la aderarea noastră la UE. Iar monitorizarea acestui PNRR este un exercițiu absolut firesc pe care ar trebui să-l facem cu toții. Toți cei care pot ajuta, indiferent de zona politică din care vin, ar trebui să o facă.
https://dragospislaru.eu/am-lansat-platforma-monitorpnrr-eu-situatia-reala-a-indeplinirii-obligatiilor-asumate-de-romania-prin-pnrr-riscuri-si-solutii/
https://dragospislaru.eu/monitor-pnrr-ce-se-intampla-cu-banii-alocati-romaniei-primul-numar-al-buletinului-de-sanatate-pnrr/
TVR: Domnule Pîslaru, în lume se prefigurează două mari curente politico-economice: globalizarea, așa cum o știm, și suveranismul, care presupune o întoarcere la micii producători, la micile companii care produc de exemplu produse bio, exploatând mult mai puțin natura. Cum va evolua România ținând cont de aceste tendințe?
În primul rând, cele două tendințe nu sunt antagonice, nu sunt în conflict una cu cealaltă. Motto-ul Uniunii Europene este „Unitate în diversitate”, este absolut firesc să nu fii ludit și în același timp să fii deschis la tehnologie și la modul în care societatea evoluează în plan global. Să nu uităm că beneficiem: multinaționalele astea nu sunt chiar de aruncat pe geam, sunt foarte multe lucruri legate de tehnologie care s-au obținut prin acumularea capitalului. Orice fel de utopie care merge pe ideea că acest capitalism este o chestiune viciată știm unde ne-a adus înainte de 1989. Și vedem ce se întâmplă cu respectarea drepturilor omului în state precum Rusia.
Partea aceasta de globalizare are beneficiile sale, iar în același timp suveranismul – sau lucrurile legate de (conceptul) „small is beautiful”, de dimensiunea aceasta mică legată de comunități locale, păstrarea de tradiții și nu numai – este foarte important. Aceste lucruri parte din patrimoniul cultural, antreprenorial și social al Uniunii Europene și au o importanță crucială în țesutul economic la nivel local.
Deci cele două pot să coexiste; la nivelul UE există suficiente măsuri de protejare a micilor producători, de susținere prin granturi, bugetul UE presupune o reorientare a producției agricole comune către producătorii mici și medii, către tinerii care vor să înființeze ferme, în zona de indus trie sunt susținute întreprinderile mici și mijlocii… Există aceste repere pentru ideea că aceste repere pot să coexiste, iar mesajele radicale, anti-globaliste, anti-Green Deal, nu fac până la urmă decât să încerce să fructifice ignoranța, neștiința, nesiguranța oamenilor cu privire la ce se va întâmpla cu viitorul lor.
Și este rolul nostru, în societate, al politicienilor în special, să explicăm mai bine oamenilor că lucrurile care se întâmplă nu le provoacă răul ci dimpotrivă, avem o perspectivă bună de revenire din pandemie în fața noastră!
—
La emisiunea TVR „Observatori la Parlamentul European: Europa viitorului” din 14 ianuarie am participat alături de conf. univ. dr. Ovidiu Dumitru și antreprenorul Alexandru Tudoroiu, la invitația realizatoarei Monica Ilie Prica. Puteți urmări întreaga emisiune aici: