În anul de grație 2021, milioane de copii din Uniunea Europeană nu au acces la hrană, la un acoperiș deasupra capului sau la o locuință încălzită. Nu mai vorbim de educație, servicii de îngrijire sau servicii medicale. Un copil care nu are acces la utilități vitale, care nu are acces la educație timpurie, la creșă, grădiniță, va avea dificultăți mult mai mari în a face față educației primare, în a se integra, în a deveni un adult prosper. Este un cerc vicios care trebuie întrerupt.
Acum avem însă o viziune pe care să clădim și voi face tot ce ține de mine să schimbăm modul în care s-au făcut lucrurile până acum. Săptămâna aceasta, dezbatem și votăm în Parlamentul European subiectul care, din punctul meu de vedere, este cel mai important din această sesiune plenară: Garanția pentru Copii, rezoluție pe care sunt raportor din partea Renew Europe.
Săptămâna trecută, în cadrul unui briefing de presă organizat de Biroul Parlamentului European în România, am detaliat în fața jurnaliștilor punctele cheie ale Garanției pentru Copii și noile oportunități de finanțare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență care au ca beneficiari finali copiii, instrument financiar în care, în calitate de co-raportor al Parlamentului European, am introdus un pilon dedicat măsurilor pentru tineri și copii. Puțin mai jos, detaliez pentru publicul larg tot ce înseamnă aceste măsuri pentru copiii din România și ce trebuie să facem noi pentru a schimba lucrurile în bine.
După câteva luni bune de muncă și nu mai puțin de 42 de amendamente depuse, Garanția pentru Copii este o veste bună pentru toți cetățenii europeni, dar în mod special pentru generațiile viitoare, în condițiile în care statisticile arată că, în UE, unul din cinci copii trăiește în excluziune socială.
În România, în schimb, circa o treime dintre copii se află, mai ales după pandemie, în risc de excluziune socială sau sărăcie. Concret, este vorba despre 1,38 milioane de copii care nu au un acoperiș deasupra capului, nu au căldură sau curent electric, nu au mâncare suficientă, acces la tratamente medicale și medicamente, ca să nu mai vorbim de educație, îngrijire sau soluții pentru părinții care vor să meargă la lucru.
Acești copii au fost printre principalele obiective pe care mi-am concentrat atenția de când am preluat mandatul de europarlamentar, identificarea de soluții pentru ei fiind de altfel între subiectele cheie la nivel social din campania USR PLUS pentru alegerile europene din 2019.
Garanția pentru Copii are două mari puncte. În primul rând, trasează o definiție amplă a ce înseamnă un copil în situație vulnerabilă, și apoi, cine trebuie ajutat mai întâi: copii fără adăpost, cu dizabilități, din rândul minorităților etnice sau migranți, care se află în sistemul instituțional de îngrijire sau care provin din familii aflate în sărăcie.
Cel puțin pentru acești copii, Comisia cere statelor să garanteze acces gratuit la îngrijire și educație timpurie, la activități de învățare, la cel puțin o masă gratuită zilnic și la îngrijire medicală. În general, locuirea și nutriția sunt două linii primare de acțiune.
Ce face România cu Garanția pentru Copii? Ce avem noi de făcut?
1. Avem această Garanție pentru Copii care ne ghidează și ne spune clar ce avem de făcut -> trebuie să punem în aplicare și să ne însușim principiile.
2. Avem fondurile necesare să susținem aceste măsuri: Fondul Social European+ (88 mld euro), InvestEU (categoria de investiții sociale și competențe – 2,8 mld euro).
Cu toate aceste resurse, scopul este clar: să investim targetat, țintit și inteligent! Avem o oportunitate unică, nu mai putem risipi banii, trebuie să îi investim în măsuri și proiecte cu impact social.
3. Avem un exemplu de cum putem crea un proiect național dedicat copiilor prin PNRR.
Statele vor trebui să numească câte un Coordonator Național, echipat cu resursele necesare pentru a monitoriza și facilita transformarea Garanției în acțiuni concrete. La fel de important, Garanția va fi o parte importantă a exercițiului de guvernanță economică care se numește Semestrul European și va fi un punct cheie în recomandările naționale pe care Comisia le face anual statelor membre.
În acest sens, am solicitat și crearea unei entități a UE care să coordoneze și să împingă înainte politicile statelor membre: o Autoritate Europeană pentru Copii, care să lupte împotriva sărăciei și excluziunii lor sociale. O astfel de Autoritate ar putea, în sfârșit, schimba o situație absolut inacceptabilă, pe care însă cheltuim fiecare în țara sa bani și strategii, fără a reuși însă îmbunătățiri majore. Acum am reușit la nivelul UE să punem bani deoparte pentru copii, în Mecanismul de Redresare și Reziliență, în Fondul Social European. Avem soluții pe fiecare sector social, pe fiecare tip de problemă în parte, soluții care funcționează deja în diverse state europene. Ce nu avem: o coordonare reală a politicilor și resurselor și un schimb mai activ de bune practici, de informații, de date vitale. Asta vine să rezolve Garanția pentru Copii, cu sprijinul Autorității dedicate.
Un lucru pe care mi-l doresc este să ne schimbăm percepția cu privire la banii alocați pentru copii, să nu-i privim ca niște cheltuieli, ci să-i considerăm investiții sociale. Astfel vom putea să aducem alături de autorități și sectorul privat pentru a folosi cunoștințele și resursele de aici, pentru că, doar accesând resursele publice, lucrurile nu se vor rezolva.
Am patru copii și îmi doresc, ca orice tată responsabil, să le ofer un viitor mai bun care să se simtă printr-un mediu curat, sustenabil și sigur, care să ofere tehnologii ușor accesibile ce ne pot simplifica activitățile cotidiene, care să se reflecte într-o societate incluzivă și care să se bazeze pe o economie solidă care să poată genera prosperitate și locuri de muncă.
Iar ca europarlamentar, îmi doresc să pot să creez această lume pentru cei 82 milioane de copii ai Uniunii Europene, aproape 20% din populația UE.
Click pentru a citi expunerea de motive și datele tehnice ale Garanției pentru Copii.
