Vizele pentru nomazii digitali ar putea fi instrumentul prin care România să atragă nu doar resurse valoroase, dar și să își construiască un brand de țară. Este o nouă inițiativă legislativă a colegei mele deputate Diana Buzoianu, susținută de ministrul Ciprian Teleman, introducând un nou scop pentru care cetățenii străini să poată obține un permis de muncă în România: munca „remote” din România pentru o entitate înregistrată în străinătate.
România are condițiile de a atrage astfel o categorie aparte de profesioniști ce lucrează la nivel global. Profesioniști care, în condițiile noi de muncă de la distanță, răspândite masiv odată cu pandemia, ar putea să se stabilească aici. Vorbim despre o categorie de lucrători cu venituri peste medie care, călătorind și lucrând în România, ar aduce direct un aport la creșterea economică.
Avantajul pe termen mediu este însă legat de atragerea de talent în domeniul digital de oriunde în lume, ceea ce ar întări brandingul de țară al României în domeniul digital și ar dezvolta ecosistemul economic.
De la profesioniști care lucrează la distanță, la start-up-uri inițiate în România, nu este decât un pas natural. Da, unii dintre acești nomazi digitali înființează start-up-uri în țările care îi găzduiesc. Iar asta înseamnă, dincolo de taxele plătite către statul român, și noi locuri de muncă și oportunități de inovare și dezvoltare create. Cerul este limita!
Termenul de „nomad digital” există din 1997, fiind menționat prima dată în volumul omonim semnat de Tsugio Makimoto și David Manners. La baza vieții unui nomad digital stă munca la distanță – „telemunca”, cum îi spunem noi. Nomadul digital are la dispoziție internetul prin cablu sau wireless, smartphone, laptop sau PC, aplicații în cloud, VoIP (voice over IP), platforme digitale și tot felul de instrumente cunoscute și celor care nu lucrează la distanță. Nomadismul digital îți oferă un stil de viață independentă de un birou, de un oraș sau de o țară.
În ceea ce ne privește, nomazii digitali sunt acei cetățeni străini care vor dori să călătorească și să trăiască în frumoasa noastră țară, muncind de la distanță pentru un angajator din afara României sau pentru propria companie înregistrată în afara României. Sunt oameni care ar veni să investească și să consume aici. Iar asta înseamnă resurse pentru economia României.
Un calcul simplu arată că, dacă România atrage 2000 de nomazi digitali anual, care ar cheltui aici, în medie, 2000 de euro pe lună, putem vorbi de aproximativ 50 de milioane de euro aduși în economia națională într-un singur an!
Ce trebuie să facem noi este să asigurăm conectivitate la un standard de minim 100 Mbps, pe 99,9% din teritoriul național, pentru ca nomazii digitali să fie liberi să aleagă din câte mai multe spații fără aglomerație, fără poluare etc. Digitalizarea este, de altfel, a doua mare direcție de reformă propusă de România în #PNRR.
În ceea ce mă privește, acest proiect oferă speranță, mai mult decât orice – tineri ca Diana Buzoianu care promovează în Parlament astfel de inițiative legislative orientate spre viitor colaborează cu profesioniști autentici precum Ciprian Teleman, un ministru care înțelege provocările viitorului, într-un context dat inclusiv de PNRR, la care am putut să lucrez direct la nivel european.