Cum a reușit România să obțină aprobarea #PNRR? Odată cu vizita președintei Ursula von der Leyen, putem vedea și evaluarea Comisiei Europene pentru PNRR-ul României:
Pentru ca un PNRR să fie aprobat, trebuie îndeplinite 11 criterii, care arată împreună cât de relevant, eficace, eficient și coerent este un plan de reforme și investiții. Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR.
Prin urmare:
România nu a obținut niciun calificativ C.
România a obținut calificativul A la cele patru criterii obligatorii:
- măsurile țin cont de Recomandările pe care Comisia le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European;
- contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență #MRR (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică);
- investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi;
- investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.
Pe lângă acestea, România a obținut încă șase calificative A pentru următoarele criterii:
- a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat;
- nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”);
- măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung;
- planul are ținte, obiective și indicatori clari;
- există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică;
- planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.
România a obținut 1 singur calificativ B, la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Menționez că majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu.
De aici înainte, misiunea mea, în calitate de membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, este să stăm cu ochii pe implementarea proiectelor susținute cu cele aproape 30 de miliarde de euro venite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Subliniez o dată în plus: acești bani pot avea impact real în România grație instituțiilor și autorităților serioase și puse pe treabă, prin investiții susținute de reforme!
Lista completă a criteriilor și modul de acordare a calificativelor este disponibilă aici. Detaliez și aici:
Criterii de evaluare
Comisia evaluează relevanța. eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență și, în acest scop, ține seama de următoarele criterii:
Relevanța:
(a) dacă planul de redresare și reziliență contribuie la toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă;
(b) Dacă măsurile sunt în linie cu recomandările specifice de ţară, adică acele recomandări pe care Comisia Europeană le formulează de două ori pe an în cadrul Semestrului European;
(c) dacă planul respectă obiectivele Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, adică va contribui în mod eficace la creșterea economică, la crearea de locuri de muncă, la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și mai ales la atenuarea impactului economic și social al crizei provocate de COVID-19;
(d) dacă planul respectă obiectivele de mediu ale Uniunii Europene şi mai ales, nu fac rău mediului (principiul Do No Significant Harm);
(e) dacă planul alocă 37% din fondurile disponibile pentru măsuri sustenabile, verzi;
(f) dacă planul alocă 20 % din fondurile disponibile pe măsuri digitale, măsuri care să contribuie la tranziţia digitală;
Eficacitatea:
(g) dacă planul va avea un impact de durată asupra statului membru în cauză;
(h) dacă măsurile propuse de statul membru vor asigura o monitorizare și o implementare eficace a planului, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor prevăzute și a indicatorilor aferenți;
Eficiența:
(i) dacă informaţiile furnizate de statul membru cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului este rezonabilă și plauzibilă și este coerentă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțională cu impactul economic și social național preconizat;
(j) dacă măsurile propuse de statul membru vor duce la prevenirea, depistarea și corectarea corupției, fraudei și conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă;
Coerența:
(k) dacă planul are acţiuni coerente şi are un echilibru între reforme şi investiţii.