Concluzii după vizita la granița României cu Ucraina

În perioada 18-20 martie, în calitate de președinte al Comisiei de Muncă și Afaceri Sociale și vice-președinte al Intergrupului pentru Drepturile Copilului, am făcut parte din delegația Intergrupului la granița cu Ucraina.

Organizată în Suceava, delegația s-a concentrat pe situația familiilor și copiilor neînsoțiți care ajung pe teritoriul nostru, iar alături de mine au fost Jacob Flardh, secretarul general al organizației neguvernamentale suedeze Chid10 care acționează împotriva traficului de copii și Simona Mortolini, reprezentant Salvați Copiii Italia. Aceștia au fost însoțiți de George Mîndruță, senator USR, Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, Tana Foarfă, consilier politici economice, cabinet europarlamentar Dragoș Pîslaru la Bruxelles și Daniel Tomoiagă, coordonator birouri locale ale europarlamentarului Dragoș Pîslaru în România.

Au fost două zile pline de emoție și recunoștință, în care am reușit să obțin informații importante pentru modul în care va fi gestionată în România criza provocată de invazia Rusiei în Ucraina.

Am vizitat punctul de trecere de frontieră de la Siret pentru a putea înțelege procesul prin care sunt primiți refugiații în țară și care sunt formalitățile realizate în vederea luării lor în evidența autorităților.

Am analizat condițiile taberei mobile pentru refugiați de la Siret, centrului construit în timp record la Rădăuți și sălii de sport amenajate la Milișăuți și am rămas impresionat de condițiile de primire și acomodare, precum și de amabilitatea voluntarilor care primesc cu zâmbetul pe buze refugiații.

Am purtat discuții cu organizațiile societății civile implicate și cu autoritățile locale și am notat îngrijorările responsabililor de la centrul de tranzit pentru refugiați EGROS din Iași.

Am dus ulterior toate aceste informații la București, unde am avut discuții la nivel central pentru a putea găsi soluții atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen lung, la această criză.

La Bruxelles prioritatea mea va fi să povestesc tuturor despre implicarea și devotamentul românilor care au decis să îi sprijine pe refugiații ucraineni, dar și să clarific câteva aspecte care trebuie luate în calcul de Comisia Europeană pentru a ne asigura că flexibilitatea fondurilor europene disponibile pentru criza din Ucraina vor putea fi folosite la maxim de către comunitățile de la frontieră.

Iată câteva concluzii și lecții pentru România:

1. Societatea civilă trebuie privită constant drept un partener în comunitate

Disponibilitea societății civile și mobilizarea exemplară vor reprezenta mereu un răspuns esențial la orice provocare. Ajutorul, solidaritatea și eficiența sunt la nivel optim în locurile în care există un parteneriat solid între administrația locală, societatea civilă și mediul privat. Recunoașterea eforturilor lor se face cel mai bine atunci când acțiunile lor sunt susținute de către autoritățile naționale. Din acest motiv, este esențial ca ONG-urile să își poată acoperi cheltuielile realizate în această perioadă, dar în special să se poată dezvolta, extinde și să își consolideze structurile, ca să poată susține proiecte de dezvoltare majore și necesare pentru comunitate.

World Vision, UNICEF și Salvați Copiii.

2. Informațiile trebuie să ajungă de la UE și guvern la nivel local

La nivel european, s-a activat directiva pentru protecție europeană #TPD, un cadru prin care refugiații ucraineni să se bucure în mod rapid de toate drepturile și beneficiile. Mecanismul va permite ca orice refugiat care intră în România să poată să beneficieze deplin de drepturile sale, indiferent că este în tranzit sau că dorește să rămână în România, caz în care poate să fie integrat deplin în comunitate și să aibă acces la servicii sociale, educație, sănătate și protecție socială. Este necesar ca autoritățile locale să poată furniza informațiile corecte către refugiați, așa că Guvernul ar trebui să clarifice cât mai rapid lista de servicii și drepturi de care se bucură refugiații și să le transmită autorităților într-un format cât mai ușor de înțeles.

Centrul eGros din Iași.

3. Există flexibilitate la nivel european, trebuie să existe și la nivel național

La nivel european, s-a adoptat CARE, Acțiunea de Coeziune pentru Refugiați în Europa, un cadru flexibil prin care UE se asigură că țările ce s-au confruntat cu valuri masive de refugiați la graniță vor primi sprijin financiar pentru a-și acoperi cheltuielile din această perioadă. Faptul că UE dorește să renunțe la procedurile rigide de alocare a fondurilor, faptul că există discuții legate de modul în care se pot folosi banii europeni pentru a spori reziliența Uniunii ar trebui să ne determine și pe noi să ne gândim la nivel național cum să flexibilizăm procedurile prin care stabilim liniile de finanțare și modalități de a ajusta programele existente. Este momentul alocării fondurilor europene acolo unde este nevoie, este momentul de a identifica toate liniile posibile de finanțare pentru a veni în ajutorul autorităților locale, societății civile și mediului privat, este momentul de a ajusta programele operaționale pentru a lua în calcul contextul extraordinar în care ne aflăm.

Întâlnire cu autoritățile locale – Vama Siret.

4. Acum este momentul unei reforme sociale de impact în România

În fiecare criză există o oportunitate. Date fiind fondurile europene puse la dispoziție și flexibilitatea acordată în finanțările din perioada 2021-2027, România are o ocazie extraordinară de a își consolida sistemul social și de a mobiliza toate eforturile în a integra cu adevărat comunitățile vulnerabile, în a combate sărăcia și excluziunea socială, în a oferi acces la oportunități pentru tineri și copii. Iar pentru a realiza acest lucru, trebuie să rupem politicile făcute în silozuri și să ne concentrăm mai degrabă pe o cooperare unitară la nivel ministerial.

În 2016, ca Ministru al Muncii în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, am introdus această abordarea de tip integrat în ceea ce privește serviciile sociale. Serviciile comunitare integrate, existente la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, sunt practici de succes existente deja în câteva județe, care se bazează pe colaborarea dintre instituțiile relevante, pentru asigurarea abordării integrate a cazurilor sociale din comunitățile vulnerabile.

Practic, furnizarea integrată a serviciilor comunitare este legată de abordarea sistemică a nevoilor și de corelarea acestora cu pachetele de servicii din domenii diferite, în scopul reducerii suprapunerilor, armonizării resurselor și creării unui proces sustenabil de ieșire din sărăcie și de integrare socială și economică.

Tabăra mobilă de la Rădăuți.

5. România, în avangarda reconstrucției Ucrainei?

În urma sancțiunilor împotriva regimului Putin și a oligarhilor care îl susțin, multe companii din Rusia caută să se relocheze în alte state membre pentru a își putea continua activitatea, ori temporar, ori chiar permanent. România are acum șansa de a putea atrage investitori străini, care vor oferi locuri de muncă și vor putea aduce investiții suplimentare, în special în zonele defavorizate din țară. Este momentul ca România să ia atitudine și să fie proactivă în a crea o strategie de atragere a investitorilor străini. De asemenea, Ucraina va avea nevoie de un plan major de reconstrucție, la care este absolut necesar ca România să contribuie cu idei, cu investiții și cu obiective strategice economice, sociale și de securitate.

Teren pe care este în construcție un nou centru.