Abia acum, în lupta cu COVID-19, putem înțelege cât de vast este impactul vaccinurilor într-o economie, miza fiind în această perioadă reluarea tuturor activităților așa cum le știam. Ele susțineau economiile globale cu mult înainte de această criză. Sunt salvate grație vaccinurilor, anual, între 2 și 3 milioane de vieți în toată lumea. În calitate de coordonator EMPL al grupului Renew Europe din Parlamentul European, trebuie să analizez impactul pe care vaccinarea îl are asupra forței de muncă. Și pot spune că, protejând adulții împotriva bolilor infecțioase, ne asigurăm că ei pot contribui pe deplin ca productivitate în dezvoltarea economică, evitând situația în care sunt nevoiți să intre în concediu medical și menținându-și un nivel al veniturilor constant – sau crescându-l.
Context
Pandemia COVID-19 a provocat schimbări semnificative în mediul economic și social global. În situații de criză și extrem de vulnerabile ca aceasta, oamenii tind să devină sceptici și să acorde mai puțină atenție surselor de informații alese, lăsându-se influențați de știri false, generatoare de temeri. De aceea, pentru o redresare adecvată și o rezistență consolidată a Uniunii Europene, este esențial să ne concentrăm pe a da explicații mai detaliate, pe inovații și pe o comunicare globală mai bună în societățile noastre, pentru a angaja populația într-o direcție favorabilă vaccinului.
Înainte de toate, trebuie ca toată lumea să știe că vaccinurile reprezintă o sursă majoră de creștere economică.
Pandemia COVID-19 a dezvăluit lacune în sistemele dedicate imunizării și în capacitatea de a menține programele de sănătate uzuale în timp ce răspunde la o situație de urgență. Pe fondul crizei sanitare, campaniile de vaccinare au fost suspendate, amânate, personalul de vaccinare a fost redistribuit pentru a răspunde în secții de COVID-19 și lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte. Închiderea școlilor a întârziat programele de vaccinare la nivel școlar. În urma recomandărilor privind distanțarea socială, oamenii au evitat cabinetele medicale și și-au pierdut vaccinările.
Ca efecte imediate, la nivel global, în 2020 rata de vaccinare a scăzut cu trei procente față de anul anterior, de la 86% la 83%. Se estimează că 23 de milioane de copii cu vârsta sub 1 an nu au primit vaccinurile de bază, cel mai mare număr din 2009. Iar numărul copiilor complet nevaccinați a crescut cu 3,4 milioane.
Ce au societățile de făcut în această situație? Pentru a asigura prioritizarea și finanțarea programelor de imunizare pe termen lung, factorii decizionali au nevoie de informații și date care să le poată informa și susține abordările. Ei trebuie să asigure colectarea datelor cu privire la costurile programelor, eficacitatea și beneficiile strategiilor de vaccinare COVID-19 – de exemplu, corelația cu recuperarea economică sau cauzalitatea recuperării, creșterea ratei de acoperire, utilizarea diferitelor puncte de acces la vaccinare.
Prevenția este mai rentabilă decât tratamentul
În acest context pandemic care afectează bugetele pentru asistență medicală și luând în considerare îmbătrânirea populației care va exercita o presiune crescândă asupra consumului de asistență medicală în țările europene, rezultând o presiune asupra durabilității bugetelor și a resurselor, vaccinarea contribuie la sustenabilitatea sistemelor de asistență medicală prin reducerea poverii bolilor infecțioase și evitarea utilizării inutile a resurselor financiare și umane, punându-le la dispoziție pentru alte intervenții medicale.
Pentru a analiza impactul economic pe termen lung al vaccinurilor, trebuie să începem prin a vorbi despre copii. Pentru fiecare euro investit în vaccinarea copiilor, rentabilitatea este de aproximativ 37 de euro, iar menținerea sănătății copilului prin vaccinare îi poate îmbunătăți abilitățile cognitive, forța fizică și performanța în școli. Starea generală bună de sănătate a copilului are, de altfel, un impact pozitiv asupra productivității muncii părinților, oferind totodată copiilor cel mai bun început posibil în viață.
În calitate de coordonator EMPL al grupului Renew Europe din Parlamentul European, trebuie să analizez impactul pe care vaccinarea îl are asupra forței de muncă. Și pot spune că, protejând adulții împotriva bolilor infecțioase, ne asigurăm că ei pot contribui pe deplin ca productivitate în dezvoltarea economică, evitând situația în care sunt nevoiți să intre în concediu medical și menținându-și un nivel al veniturilor constant – sau crescându-l. Starea lor bună de sănătate crește de asemenea calitatea și durata vieții. Se estimează că o îmbunătățire cu cinci ani a speranței de viață se va traduce și printr-o creștere anuală mai rapidă cu 0,3-0,5% a venitului pe cap de locuitor.
Ce avem de îmbunătățit aici, cunoscând faptul că vaccinurile salvează între 2 și 3 milioane de vieți la nivel global în fiecare an prin reducerea ratelor de incidență a peste 20 de boli infecțioase (precum difterie, tetanos, pertussis, gripă și rujeolă), este bugetul alocat asistenței medicale. În Europa, el reprezintă 9% din PIB, cu doar 3% din acest buget destinat prevenției și mai puțin de 1% pentru vaccinare.
Abia acum, în lupta cu COVID-19, guvernele pot înțelege cât de eficiente sunt vaccinurile și cât de vast este impactul lor economic. Și costă mai puțin de 4.000 de euro să protejezi o persoană împotriva a 17 boli infecțioase diferite pentru întreaga viață.
Europa
Să aruncăm o privire la câteva exemple europene care sunt menite să ne arate relevanța vaccinării. Ne uităm spre Italia mai întâi, unde 20 de ani de vaccinare universală împotriva hepatitei B au dus la economii nete de societate de 790 de milioane de euro și la o reducere a incidenței bolii cu 99%. Este un exemplu extraordinar despre cât de eficientă este vaccinarea, atât din punct de vedere al sănătății populației, cât și din perspectiva economică.
Un studiu de caz din Țările de Jos arată că fiecare euro investit în vaccinarea adulților începând cu vârsta de 50 de ani ar genera 4 euro în venituri economice viitoare pe parcursul vieții persoanei respective.
Și dacă vrem să facem un pas și mai departe, privim spre Estonia, adesea citată ca exemplu de bună practică în evoluțiile digitale (inclusiv în domeniul asistenței medicale), țara fiind pionier al dosarelor medicale electronice: fiecare persoană care vizitează un medic are un dosar online de sănătate electronică, inclusiv dosarele de vaccinare, păstrate în siguranță, accesibile doar persoanelor autorizate. Estonia deschide calea sănătății digitale în Europa, de exemplu, cu schimbul transfrontalier de prescripții electronice între Estonia și Finlanda, care a început în 2019. Președinția estonă a Consiliului UE din 2017 a setat de altfel sănătatea electronică ca subiect prioritar odată cu conferința „eHealth Tallinn 2017”, precum și cu lansarea Declarației Societății de Sănătate Digitală (DHS) – o chemare la acțiune privind strategiile și acțiunile pentru realizarea transformării digitale a sistemelor de sănătate.
Concluzie
Vaccinarea contribuie la creșterea economică și societală prin menținerea sănătății oamenilor și avem exemple chiar aici, lângă noi. Oamenii sănătoși duc la îmbunătățirea rezultatelor educaționale, a productivității muncii, a economiilor în sănătate și a contribuțiilor fiscale. În acest sens, trebuie să aducem informația la îndemâna tuturor, să generăm conștientizare și să construim astfel un viitor în care vaccinurile previn tot mai multe boli. Trebuie să aspirăm la a construi societăți care pun sănătatea pe primul loc și care înțeleg relevanța imunizării, la nivelul fiecărui individ.
Articolul cuprinde analiza prezentată în cadrul dezbaterii „Care este costul nevaccinării pentru sănătatea publică?” organizat de Federația Mondială a Asociațiilor de Sănătate Publică în luna iunie 2021, care poate fi urmărit aici, de la minutul 50:
Surse pentru datele prezentate: OMS, NHS, Banca Mondială
