Noua Strategie Industrială a UE: România are o șansă unică de a-și revitaliza industria

În martie 2020, Comisia Europeană aducea în prim plan Noua Strategie Industrială a Uniunii Europene, un document strategic ce dorea ca industria europeană să devină mai sustenabilă și mai modernă, să inoveze, să transforme UE într-un actor competitiv pe plan global și să contribuie la o piață unică puternică.

La scurt timp după, pandemia COVID-19 ajunge pe continentul european și scoate la iveală dificultatea cu care se confruntă sectoare industriale cheie care nu mai fac față situației incerte, care nu pot produce echipamente medicale suficient de rapid, care nu pot oferi materiale din cauza lipsei resurselor. UE a învățat o lecție dură, astfel că noua strategie industrială s-a transformat dintr-un document idealist în unul pragmatic, cu o abordare țintită, oferind un plan adaptat la nevoile tuturor actorilor.

Strategia industrială nu este un concept general, nu este încă o sintagmă principială. Dacă România deschide ochii, strategia industrială este șansa economiei, industriei și IMM-urilor noastre de a putea avansa, de a putea avea un salt, de a scăpa de vechile obiceiuri și de practicile care au dus, în cele mai multe cazuri, la ruine.

Ursula von der Leyen, în discursul #SOTEU din 15 septembrie, a atras atenția că, în vreme ce cererea globală a explodat, cota Europei pe întregul lanț valoric, de la proiectare la capacitatea de producție, s-a redus. Avem nevoie la nivel european de un ecosistem industrial de vârf, spune președinta Comisiei Europene. Și completez că România trebuie să fie în avangarda acestui ecosistem.

Baza oricărei industrii stă în ecosistemele sale

Raportul anual privind piața unică 2021 identifica 14 ecosisteme industriale:

Câteva cifre ale raportului ne arată că, în perioada pandemiei, cu siguranță cel mai puternic afectat a fost turismul, 60% dintre IMM-uri au raportat scăderi ale cifrei de afaceri, iar cele mai afectate segmente de forță de muncă au fost femeile, tinerii și lucrătorii cu venituri mici, mulți rămânând fără loc de muncă datorită unei economii puternic afectate. Atenție, însă: chiar dacă majoritatea ecosistemelor se aflau pe un trend ascendent în aprilie 2021, acest lucru nu reflectă neapărat și posibilitatea deschiderii de locuri de muncă, existând în continuare un risc destul de ridicat pentru concedieri și insolvență.

Pentru a crea o strategie industrială, trebuie să avem în vedere trei dimensiuni:

  • principiile pe care dorim să le promovăm;
  • o viziune globală;
  • principalii actori implicați.

Principiul de bază al strategiei industriale: autonomia strategică

Uniunea Europeană are un punct nevralgic, care s-a văzut foarte clar la izbucnirea pandemiei: dependența industrială. Adică, deși UE este un importator și un exportator crucial pe scena mondială, nu avem o autonomie strategică, avem deficiențe în capacitatea noastră de a produce materiale sau bunuri esențiale în industrii cheie. Acest lucru este cu atât mai important acum, când am văzut într-un context atât de dur ce înseamnă să ne mobilizăm greu în a produce măști și echipamente medicale, cum a avut de suferit aprovizionarea lanțurilor de magazine alimentare.

Să ne înțelegem, există și dependențe „bune”, pentru a folosi un termen simplist, acestea fiind cazurile în care, cu toate că UE depinde de un produs al altui stat, statul respectiv depinde la rândul lui de un produs european și astfel se realizează o relație comercială benefică pentru ambele părți. Însă situațiile care trebuie să ne îngrijoreze sunt dependențele strategice care afectează interesele de bază ale Uniunii, specifice mai ales în domeniile sănătății și securității, dar și în cazul accesului la materiile prime sau la tehnologiile necesare pentru dubla tranziție.

Din acest motiv, Consiliul European a solicitat în octombrie 2020 identificarea dependențelor strategice, în special pe cele din cadrul celor mai sensibile ecosisteme industriale și a fost realizată o analiză a dependențelor și capacităților strategice ale UE.

Pe scurt, vorbim despre 6% din totalul de 5200 de produse care sunt importate în UE, de care noi, europenii, suntem dependenți. Mai precis, 137 de produse din ecosisteme sensibile, în mod special din industriile energointensive și din ecosistemele de sănătate. Dintre ele, peste jumătate provin din China (52% din produsele identificate), restul din țări în curs de dezvoltare precum Vietnam (11% din produsele identificate) sau Brazilia (5% din produsele identificate).

De asemenea, din totalul de mărfuri importate, 34 au o natură pe care o putem numi cel puțin „delicată”. Mai precis, acestea au un potențial redus de ulterioară diversificare și substituire cu producția UE. Iar dintre acestea 34, 20 sunt materii prime și substanțe chimice necesare industriilor energointensive, restul fiind necesare domeniului sanitar.

Uitându-ne la aceste cifre, putem înțelege de ce noua strategie industrială vine și cu documentul de lucru al Comisiei care tratează problema actualelor dependențe. Avem astfel șase bilanțuri sau fișe pentru domeniile strategice, mai precis pentru: materiile prime, baterii, hidrogen, semiconductori și tehnologiile de tip cloud. Aceste fișe oferă detalii despre originea dependențelor și impactul acestora, iar Comisia va lansa o a doua etapă de analize aprofundate, de data aceasta axate pe produse, servicii sau tehnologii pentru dubla tranziție. 

Dar concret, ce e de făcut? Avem nevoie să punem în practică lecțiile învățate prin politici publice care sprijină industriile prin, de exemplu, diversificarea ofertei și adaptarea sa la noile cereri, creșterea parteneriatelor comerciale, dar și prin investiții în noi direcții industriale, precum economia circulară, eficientizarea resurselor energetice sau proiecte pan-europene.

Aici însă nu este vorba doar de industria europeană. România are ocazia și potențialul de a-și transforma industria și a o aduce în avangarda europeană. De exemplu, las mai jos un grafic realizat de Banca Mondială care tratează principalele destinații pentru exporturile de materii prime din țara noastră:
Practic, România demonstrează o capacitate de liant între continentul european și Turcia, Magreb sau chiar Orientul Mijlociu, iar din acest motiv investiția în capacitatea de export a materiilor prime românești poate contribui la poziția UE pe piața globală, dar în special la poziționarea României ca actor esențial în economia europeană.

Mai mult decât atât, întrucât există domenii de dependență comună (SUA și UE depind de 20 de produse importante care vin din China), România ar putea demonstra că o investiție comună în resursele țării noastre va crea un lanț de aprovizionare mult mai puternic și, de asemenea, diversificat.

De altfel, Comisia a realizat deja alianțe menite să contribuie la sprijin reciproc, precum Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor, Alianța pentru date industriale, tehnică de Edge Computing și cloud, Alianța pentru lansatoare spațiale, Alianța pentru aviația cu emisii zero.

Un alt domeniu de mare viitor în România este industria de îngrijire („care industry”), care are potențialul de a poziționa țara noastră ca un lider european în servicii medicale de tratament pentru afecțiuni cronice, gerontologie și geriatrie, paliație etc.

Patrimoniul natural balneoclimateric al României, alături de numărul mare de specialiști din domeniu, mare parte lucrând în afara țării, reprezintă o oportunitate enormă de a reinventa turismul clasic într-o industrie de servicii medicale cu valoare adăugată mare, mai ales în contextul evoluției demografice actuale. Este intersecția ideală între turismul HORECA și serviciile medicale.

La acesta se pot adăuga și industrii conexe precum sectorul farma, unde România are un potențial semnificativ, atât pe latura de producție, cât și pe zona de cercetare-dezvoltare.

O viziune europeană pe plan global: piață unică puternică și competitivă

După pandemie, UE își dorește o piață unică rezilientă, care să aibă un mecanism solid și flexibil de funcționare. Vom putea îndeplini acest deziderat printr-un Instrument pentru situații de urgență, care poate consolida instrumentele și procedurile de guvernanță a pieței unice, poate să ofere măsuri țintite pentru o disponibilitate mai rapidă a produselor, să stabilească proceduri de supraveghere a pieței și de digitalizare a inspecțiilor produselor, să susțină partajarea de informații în domeniul achizițiilor publice, să creeze mecanisme care să faciliteze circulația mărfurilor în contextul restricțiilor la frontiere și să asigure transparență și coordonare în privința restricțiilor la export și a celor privind serviciile din interiorul UE.

Exportatorii români au resimțit serios restricțiile impuse de pandemie și 20% dintre ei nu au avut deloc exporturi în luna martie a anului 2020. Importatorii români s-au confruntat cu o situație asemănătoare, dar nu la fel de gravă, 8% dintre ei nu au importat deloc în luna martie. Se estimează că 70% dintre firmele exportatoare și 60% dintre firmele importatoare din România au fost afectate de restricțiile de la începutul pandemiei.

În plus, am fost martori anul trecut la știri periodice pe tema măștilor și altor echipamente medicale neconforme care ajungeau pe piața noastră, iar la nivel european vorbim despre 158 de alerte emise pentru tipuri de măști neconforme.

Nu ne dorim un asemenea impact negativ pentru economia noastră, și din acest motiv practicile comerciale ale României trebuie aliniate celor europene.

Avem nevoie nu doar de o piață unică rezilientă, ci și de una adaptată dublei tranziții, verzi și digitale. Comisia Europeană a ajuns la concluzia că trebuie să investim cu prioritate în ecosistemele care se confruntă cu provocări în îndeplinirea obiectivelor climatice, digitale și de sustenabilitate, dar și industriile energointensive, construcții sau turism. România are nevoie mare de Mecanismul de Redresare și Reziliență, care ne solicita ca minimum 37% din cele 29 de miliarde de euro disponibile să fie dedicate măsurilor sustenabile, iar minimum 20% din fonduri să fie dedicate măsurilor digitale.

Ernst&Young precizează că, în 2020, producția de energie electrică din România provenea în proporție de 12,4% din energie eoliană, 3,4% din panouri solare fotovoltaice și 27,6% din hidroenergie. Producția de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică și biomasă) a reprezentat 16% din totalul de energie produsă în România.

Avem șansa de a ne ancora în paradigma europeană și de a investi în energie din surse regenerabile, care să asigure un viitor profesional tuturor românilor care lucrează în sectorul energetic, să putem transforma Valea Jiului într-o regiune cu industrie modernă și puternică. Iar pentru sectorul de construcții, acolo unde avem o forță de muncă atât de numeroasă, trebuie să punem în practică noul Bauhaus european, o inițiativă care propune măsuri pentru a aduce Pactul verde în clădirile europene, pentru a construi și renova cu materiale durabile.

Rolul esențial al IMM-urilor

IMM-urile sunt motorul inovării și este complet natural să fie avute în vedere în toate etapele și inițiativele strategiei. Iar economia europeană trebuie să le asigure un spațiu sigur de dezvoltare și să le stimuleze potențialul.

IMM-urile pot fi ușor victime ale practicilor neloiale, fie că vorbim despre mediul online sau offline. În acest context epidemiologic, comerțul electronic a devenit o necesitate, astfel că este nevoie și de câteva elemente de securitate. Actul pentru Servicii Digitale vine în ajutorul utilizatorilor, sporind obligațiile și responsabilitățile intermediarilor, asigurând astfel și un spațiu sănătos pentru IMM-uri. 

De asemenea, Comisia dorește să pună pe masă investiții semnificative pentru IMM-uri, care ar veni în completarea celor 45 de miliarde de euro ce ar putea fi atrase prin InvestEU până la finalul anului 2023. Cel mai important stimulent este cu siguranță cel disponibil prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, cel care dă României acces la 29,2 miliarde de euro odată ce Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este adoptat.

Dintr-o analiză aprofundată a planurilor naționale aprobate de Comisie până acum se observă că doresc să ofere IMM-urilor one-stop shops, simplificarea procedurilor administrative care trebuie realizate de IMM-uri, investiții pentru a le crește concurența și a îi susține. De asemenea, se pun la dispoziție 310 milioane euro prin programul Europa Digitală pentru investiții în centrele europene de inovare digitală, care ar urma să asigure sprijin local în transformarea digitală a IMM-urilor. Fonduri suplimentare sunt alocate, prin InvestEU, în perfecționarea și recalificarea forței de muncă din sectorul privat european. 

Economia României poate beneficia din plin de acest stimulent european. În 2020, aproximativ 60% dintre IMM-urile noastre și-au redus activitatea și numărul lor a scăzut semnificativ. Dacă în 2019 discutam despre 670 000 de microîntreprinderi, acum numărul lor este estimat la 500 000. Iar influența IMM-urilor asupra economiei noastre nu trebuie ignorată, întrucât activitatea lor reprezenta în 2019 12% din cifra de afaceri totală a companiilor din România.

Pentru micii antreprenori români, măsurile luate prin noua Strategie Industrială actualizată înseamnă o șansă de a se repune pe picioare. Pe lângă sumele puse la dispoziție de UE, România trebuie să suplimenteze cu scheme naționale de sprijin, pentru a ajuta acest sector esențial din punct de vedere economic și competitiv să recupereze ceea ce au pierdut pe perioada pandemiei și să se poată dezvolta.

O șansă de a renaște industria românească 

Ne dăm seama că va fi nevoie de multă muncă pentru o redresare sănătoasă și pentru a lăsa în urma noastră un viitor mai stabil pentru generațiile ce vor urma. Dar vedem și acțiuni concrete care sunt menite să pună bazele unei societăți care va construi împreună. Urmărind actualizarea noii Strategii Industriale rămân cu gândul că în UE va exista un mediu în care inovarea să fie la ordinea zilei, IMM-urile să aibă susținere și energia verde să devină normalul.

Însă acest mediu nu va exista dacă România nu profită de această șansă unică pentru a revitaliza capacitatea noastră industrială.

Acum putem să inovăm și să îndrăznim să visăm pentru actorii de pe piața noastră la un mediu concurențial sănătos. Putem să profităm de ocazie și să facem un pas înaintea altor state, deschizând calea spre noutate. Avem la îndemână o strategie care vine în ajutorul celor pe care pandemia i-a lăsat în urmă, iar acum este ocazia să venim cu un suflu nou pe piață.