De ce avem nevoie de moderație în politica românească. Să vorbim centrist despre moderații din politică, economie, educație și muncă.

Minivolum de gânduri, idei și acțiuni proeuropene.

Salut, sunt Dragoș Pîslaru, europarlamentar RENEW EUROPE, președinte al Comisiei de Ocupare și Afaceri Sociale din Parlamentul European și copreședinte REPER.

În rândurile care urmează, am să încerc să îți arăt cum încerc să transmit moderație în politica românească și în reprezentarea ta în Parlamentul European. Pe de o parte vorbim de politici publice și țintele pe care țara noastră le poate atinge prin responsabilitate, iar pe de alta, despre discursul și alegerile politice pe care mi le-am asumat.

Hai să îți spun despre omul politic mai întâi. Eu cred că există repere demne de urmat în politică și chiar cred că există alternativă, iar într-o democrație sănătoasă, alternativa politică este pulsul.

Vezi documentul

Alegerile politice nu sunt niciodată ușoare. Pentru mine cel puțin. Cred că textul de mai jos este relevant.

Am decis să plec din USR. O spun cu părere de rău pentru că aveam mari speranțe legate de evoluția USR, mai ales după fuziune. Speram să ajungem să ne echilibrăm unii pe alții și să trecem de la un partid anti-sistem, oarecum radicalizat, la un partid al construcției pentru oameni, al empatiei și maturității politice. Nu a fost să fie așa și îmi asum și eu acest eșec al fuziunii.
Dar cert este că eu nu am intrat în politică ca să mă ocup de scandaluri interne și nici să asist la bullying în partid. Nu am intrat pentru a mă ralia la interese tribale și a lovi în cei din jur care nu sunt din tribul potrivit.
Eu cred că energia oamenilor politici trebuie sa fie dedicată construcției. Nu poți construi temelia unui partid solid cu ranga și cu teama pierderii controlului. M-am săturat de scandaluri și de neîncredere. Vă spun cu părere de rău, că, la 3 ani de mandat ca europarlamentar, pe cât de departe a ajuns această delegație în Parlamentul European, pe atât de departe suntem acasă în România de principiile pe care le susținem la nivel european.
Atunci când am plecat la drum împreună, am primit un mandat și o responsabilitate uriașă – oamenii și-au pus speranța în noi pentru a moderniza și reforma România. Acum, când este clar că viziunea mea s-a blocat în USR, este logic să încerc să-mi țin această promisiune și să pun mai presus încrederea alegătorilor decât interesele unui grup din partid.
De astăzi, alături de Ramona Strugariu, Alin Mituța, Dragoș Tudorache și Dacian Cioloş, voi munci pentru un proiect liberal matur, fără scandaluri, meritocratic în noua formațiune REPER – Reînnoim Proiectul European al României. Rămânem afiliați grupului parlamentar Renew Europe.
Vă invit pe pagina www.partidulreper.ro, unde noi, inițiatorii, admitem că există în societate dezamăgire și neîncredere în partidele politice, dar că nu este prea târziu pentru a o lua de la capăt. Vă așteptăm alături de noi!
Și încă ceva, foarte important pentru mine – las în urma mea în USR mulți oameni faini, pe care îi prețuiesc cu adevărat. Pentru ei și pentru timpul petrecut alături, pe stradă, în campanii și nu numai, nu mă veți vedea vreodată atacând USR de acum încolo. Respect decizia celor care vor să rămână și urez succes USR și colegilor buni care rămân. În același timp însă, îi asigur pe toți aceia care vor să mi se alăture că m-aș bucura să ne regăsim într-un nou proiect politic de anvergură, în care să ne regăsim entuziasmul de a ne lupta pentru români și pentru România.

Cererea de înființare a partidului REPER a fost depusă și înregistrată azi la Tribunalul București.
Suntem cu un pas mai aproape de a concretiza un partid care ține cont de șansele egale între femei și bărbați, de o reprezentare firească a politicii românești bazată pe valori europene și care pune accentul pe implicarea tinerilor în politică.
Știu că mulți sunt sceptici, mulți critică deja REPER, însă trebuie să știți că energia miilor de oameni care s-au înscris deja în această mișcare este dovada că există dorința în societate de a face politică bazată pe valori europene.
Vă așteptăm alături de noi!

REPER este oficial partid politic. Pare cumva că o luăm de la capăt. Pare că începem, iar și iar, să construim o opțiune politică pentru români.

Dar adevărul este că nu începem nimic nou. Continuăm un drum început din 2016, când am văzut, pentru prima oară de la Revoluție, cum ar putea fi România guvernată dacă ar avea un guvern competent. Mergem pe același drum: către o formațiune politică echilibrată și concentrată mai mult pe livrarea de soluții decât pe orice altceva.

De aceea suntem acum în REPER. Pentru că pentru noi și pentru românii care gândesc la noi, schimbarea prezentului și viitorului României sunt mai importante decât scandaluri, orgolii sau ambiții. Dacă nu am reușit asta altundeva, continuăm aici.

Alegerile nu se câștigă doar cu bani, sau doar de partidele vechi. Într-o democrație europeană, ele pot fi chiar și în ziua de azi câștigate cu viziune, curaj și competență, chiar și în fața celor mai negre și dure previziuni.

Acest mesaj este pentru voi, cei care căutați un drum de construcție pentru comunitatea voastră, pentru voi, cei care vreți să fiți un reper pentru voi înșivă, oamenii din jurul vostru, dar și pentru țara voastră.

Vă îndemn și pe voi să veniți alături de noi, să construim un REPER solid și să lăsăm în urmă orice discurs distructiv, aciditate inutilă și gargară ieftină. Nu vreau să criticăm foștii colegi, ci să arătăm maturitatea de a ne duce la bun sfârșit misiunea prin fair play.

Acum șase ani, am sțiut că amprenta lăsată de Colectiv va mișca țara din temelii. Eu văd și astăzi acea amprentă și o voi vedea pentru tot restul vieții. Este ceea ce mă determină zilnic să spun că am intrat în politică cu două scopuri: să fac cât mai mult bine pentru comunitatea în care trăiesc și să lupt din răsputeri pentru a ajuta oameni capabili și onești să ajungă în poziții cheie pentru a ridica România, pentru a lua decizii, în primul rând, în interesul celor care i-au votat.

În ultimele zile m-am sfătuit cu oameni apropiați și am luat decizia de a mă alătura REPER și, împreună cu ei și cu cei ce vor mai veni, să readucem suflul reformist în politica românească. Am ales REPER pentru a-mi folosi energia în dezbateri de substanță pentru a oferi cele mai bune politici publice atât la nivel local cât și la nivel național.

României îi trebuie politicieni care să confirme încrederea acordată prin vot, care să discute onest cu cei pe care îi conduc, să arate respect pentru valori și principii în fiecare zi, cu vorba și cu fapta, să construiască solid fundații democratice și meritocratice, să asculte când cineva nu este de acord și să întrebe când nu înțeleg o problemă, să colaboreze cu adversarii politici spre binele celor mulți, să lupte pentru obiective declarate și asumate transparent, să asculte activ vocea societății civile, să apere democrația cu toată puterea sa și să fie cu adevărat în slujba cetățenilor.
României îi trebuie un partid cu discurs, dar mai ales cu comportament, cu adevărat european, un partid ancorat în realitatea românească și europeană.

România are nevoie, mai mult ca niciodată, de REPERe.
Eu aleg să mă întorc “acasă”, la principiile și valorile care au trezit România acum 6 ani.

De azi, avem o gașcă nouă pe internet și, în curând, și în stradă.
Se numesc REPER Youth și sunt tinerii care vor construi reperele unei Românii sănătoase și fresh.
Dă-le un like de ziua Internațională a Tineretului.

Succes, @REPERYouth!

Salut! Acesta este un anunț care s-ar putea să-ți schimbe planurile.
Este Ziua Internațională a Tineretului și tot ziua în care noi, REPER Youth, am decis să dăm naștere unei comunități în care tinerii să poată mișca munții din loc.

Plecăm la drum cu 10 repere clare în minte. Ele sunt fundația noastră și tot ele se vor ridica într-o construcție solidă datorită ție.
1. Generația Erasmus în centrul unificării europene;
2. Politicile pentru tineret sunt prioritate, nu lozincă;
3. Respectăm o societate în care nimeni nu este lăsat în urmă;
4. Ne dedicăm protejării sănătății mintale a tinerilor pentru că este normal și nu un moft;
5. Vrem un sistem educațional care ține pasul cu lumea în care trăim;
6. Egalitatea de gen – un principiu care nu se negociază;
7. Tinerii sunt actori fundamentali pentru redresarea economică;
8. Tinerii sunt motorul renașterii mediului rural;
9. Tranziția verde și revoluția digitală – pilonii viitorului durabil pentru tineri;
10. Sprijin, nu pedeapsă, pentru tinerii vulnerabili.

Am putea spune că sunt 10 principii pentru o țară ca afară. Dacă până acum credeai că nu ai putere să schimbi singur ceva în jurul tău, acum ai o familie care va crește din ce în ce mai mare, de la 18 la 35 de ani, familie care va demonstra că România este o țară ca afară. Fără plictiseli. Totul pe bune. Cu distracție, dar și cu schimbări pe care să le simți tu pe pielea ta.

Ți-am stârnit curiozitatea? Stay tuned. Croșetăm următoarele vești.

REPER Youth.

Salutări tuturor de la București!
Bună, dragilor!

Vă dăm vești bune! Ne organizăm, suntem peste 2000 de înscriși deja în platforma REPER și, în curând, o să dăm drumul la treabă pentru că noi am promis această mare echipă pentru România.

Mulțumim tare mult pentru energia voastră! E atât de bine să vezi cum poți să folosești energia pentru a construi, pentru a construi un REPER în politica românească și europeană. Mesajele voastre deja ne-au arătat entuziasmul și energia de care avem cu toții atât de mare nevoie. Am deschis șantierele și încercăm ca săptămâna viitoare să ne auzim cât mai mulți pentru a vedea cum ne organizăm.

Așa că pregătiți-ne întrebări, pregătiți-vă de provocări și haideți împreună cu noi!

Un REPER în politica românească și europeană.
Mulțumim!

Am început REPER pentru că sunt convins că avem nevoie de anticorpii moderației în politica din România. Sunt la fel de convins că, prin valorile europene, putem atinge această moderație. Istoric vorbind, ne-am dorit mereu să fim salvați de un inamic comun. Poate că nu toată lumea vede cu aceeasi ochi, dar Uniunea Europeană a fost și este, pentru noi, autostrada către dezvoltarea României. Vrând, nevrând, a trebuit să ne alăturăm standardelor europene. Sigur, mulți ați spune că nu am ajuns încă unde ar fi trebuit să fim după 15 ani de la aderare. Primul exemplu care-mi vine în minte când spun asta este eșecul neaderării la zona euro și la spațiun Schengen.

Lamentarea și resemanrea nu sunt, însă, caracteristice nici mie, nici colegilor mei. Prin toată munca noastră de până acum, ne-am propus să construim o conduită de anticorpi proeuropeni și prodemocratici.

Bună dimineața, România! Adio zona euro, dar rămân cu tine.
La 15 ani de la aderarea la UE, haosul guvernării a făcut ca România să nu mai îndeplinească niciun criteriu de adoptare al monedei euro.

Printre motive:
deficit bugetar excesiv (statul cheltuie mai mult decât încasează);
instabilitatea prețurilor;
dobânda de referință se afla la un nivel ridicat chiar și înainte de pandemie.

În 2016 reușisem să îndeplinim 3 criterii dn 4. Azi niciunul.

PS: Croația poate adopta euro de la 1 ianuarie 2023, la aproape 10 ani de la aderarea UE, iar cel mai probabil, Bulgaria ne-o va lua înainte.

Mai multe detalii despre această ”performanță” găsiți în Raportul de Convergență al Comisiei Europene pentru anul 2022.

Breaking News: E oficial! România va adera la zona Euro pe 1 ianuarie 2023!
Ah, scuze: Croația, nu România.
Croația, care a intrat în UE cu 6 ani după noi, a reușit să îndeplinească condițiile de aderare la moneda europeană înaintea noastră.
Bulgaria, alături de care am intrat noi în UE în 2007, va adopta și ea moneda Euro în 2024.
Între timp, scenariul optimist pentru România a devenit 2028. Fiindcă nouă nu ne place să ne grăbim așa.

De la nivel european, nereușite precum aceasta se văd mai rău decât în țară. Pentru că munca noastră din Parlament presupune negocieri și sute de ore de muncă, dar și dosare uriașe. În același timp, avem exemplul Croației care a reușit să adopte moneda EURO la 10 ani de la aderare. Și asta pentru că această țară a făcut eforturi constante pentru îndeplinirea criteriilor. În Parlamentul European, în grupul de lucru pentru aderarea la zona euro, ministrul finanțelor croat a venit în repetate rânduri, atât pe perioada președinției croate la UE, cât și ulterior, pentru a susține aderarea țării sale la moneda unică europeană. Prin comparație, ministrul de fiannțe român, domnul Adrian Câciu, nu s-a prezentat de câte ori a fost chemat, ori acest lucru, pentru mine, ca europarlamentar român, se simte ca și cum aș pedala în gol. Indiferent de eforturile de negociere pe care le depun în grupul de lucru sau în Comisia pentru economie, lipsa de reacție și acțiune din partea politicienilor de la București ucide orice avans pe care l-am face la Bruxelles.

Ministrul Finanțelor trebuia să fie azi la Bruxelles, după ce Comisia de Economie a Parlamentului European l-a invitat pentru o discuție cu europarlamentarii.
Nu a apărut.
Nu știu cine îl consiliază pe Adrian Câciu, dar locul gol pe care l-a lăsat, azi, la întâlnire, afectează clar imaginea României și arată că tocmai ministrul Finanțelor nu este dispus să discute cu UE despre măsurile de combatere a crizelor prin care trecem.
Domnule Câciu, cu o creștere accelerată a inflației și o recesiune care bate la ușă, fuga de responsabilitate este rușinoasă, dar și nesănătoasă!

Miniștrii de Finanțe ai României, Portugaliei și Irlandei au fost invitați în Comisia de Economie a Parlamentului European pentru o discuție cu europarlamentarii. Este o practică normală a Parlamentului, iar în contextul creșterii inflației, discuția se impune.
Dar stați liniștiți, ministrul Finanțelor din România e prea ocupat ca să vină la Bruxelles pentru mărunțișuri din astea.
În timp ce miniștrii Irlandei și Portugaliei au anunțat că vor participa luna aceasta și luna următoare, Adrian Câciu nu dorește să participe și preferă să trimită un secretar de stat care nu poate fi acceptat la întâlnire, demonstrând cât de importantă este pentru el imaginea României la nivel european.

Rămân în zona ECON unde putem povesti despre întreaga saga care s-a creat în jurul PNRR-ului odată cu preluarea puterii de către coaliția PNL-PSD-UDMR. Când spun ”saga” mă refer la nesfârșitul discurs de renegociere a PNRR. Nici după clarificările Comisiei Europene în acest sens, politicienii nu s-au oprit din a reinterpreta orice mesaj venit de la Bruxelles în favoarea lor. Am încercat să comunic cât mai clar și la obiect motivele pentru care PNRR nu poate fi renegociat și măsurile pe care Guvernul le poate lua fără să mai piardă timpul trimițând reprezentanți pe la televizor care să propovăduiască renegocierea. Iată o miniserie de mesaje din social media:

Zăpăceală cu banii europeni.
1. Guvernul vrea să renegocieze la Bruxelles alocarea banilor din PNRR.
2. La Consiliul UE va negocia domnul Câciu (îl știți, cel cu antreprenorii babuini).
3. Domnul Boloș ne anunță că restructurarea împrumutului este o „obligație morală”. Ce-o fi însemnând asta… doar domnul Boloș știe.
4. Guvernul insistă să dea bani pentru irigații, deși li s-a explicat și răsexplicat că irigațiile se pot finanța prin fondurile clasice. Așa că pierdem bani pentru alte proiecte de dezvoltare.
5. Nu știu ce mai vrea Guvernul, dar Comisia a spus clar că discuțiile de ajustare a PNRR sunt doar pentru includerea RePowerEU. Restul e o mare fumigenă pentru a da vina pe altceva sau altcineva și a acoperi incompetența guvernării.

Conu Leonida față cu PNRR-ul
România trebuia să încaseze zilele astea 2,6 miliarde Euro de la Uniunea Europeană, bani prin PNRR. Prima plată pe bază de rezultate.
Doar că plata “s-a ratat” pentru că s-a constatat o extorsiune al unui degajament al sistemului informatic la minister, adică ni se cerea un “burlan” funcțional pentru transparentizarea datelor de audit și așa am ajuns să nu mai pupăm banii până în septembrie.
Asta în timp ce celelalte state membre care au avut plăți programate în primul semestru au încasat banii și implementează de zor.
Nu-i nimic! Nu ne grăbim nicăieri! De ce să ne grăbim cu modernizarea României?

De ce mereu alții trebuie să fie campioni și noi nu?
Am plecat în misiune în Portugalia împreună cu membrii comisiilor de buget și afaceri economice din Parlamentul European ca să observăm implementarea PNRR.

Am vorbit cu miniștrii de finanțe și fonduri europene, cu primarul Lisabonei și al Sintrei. Concluzia este sigură.

PNRR-ul Portugaliei are o valoare de două ori mai mică decât PNRR-ul nostru.

Și cu toate acestea, au reușit să implementeze excelent reformele pentru energie verde și digitalizarea administrației publice.

Nu spun nimic nou dacă atrag atenția că noi chiar putem dezvolta țara asta așa cum merită dacă ne lăsăm de acrobații fiscale și elicoptere care să arunce cu bani puțini în stânga și în dreapta. Chiar nu e în stare Guvernul să se mobilizeze serios și să investească banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană?

România are multe de învățat de la Portugalia.
Am venit aici pentru a evalua implementarea banilor europeni pe care Portugalia îi accesează prin PNRR.
16 miliarde de euro, alocați prioritar pe reziliență, climă și mediul înconjurător și digitalizare.
Portughezii sunt primii care au finalizat și depus PNRR-ul și se dovedesc a fi și campioni la implementarea sa.

723,8 miliarde de euro = Mecanismul de Redresare și Reziliență, adică suma tuturor PNRR-urilor din UE.
Când am contribuit la scrierea raportului de implementare pentru toate cele 27 de PNRR-uri, am avut un scop clar: statele membre trebuie să își asume serios responsabilitatea de a implementa toate reformele și investițiile.
Niciun euro, niciun cent, nu trebuie cheltuit cu orice preț, ci cu misiunea de a lăsa o moștenire puternică pentru copii și tineri, pentru generațiile viitoare.

Ministrul fondurilor europene insistă cu renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Comisia Europeană a explicat și răs-explicat că tot ce se poate face e o ajustare limitată, din motive bine întemeiate:
„Redeschiderea PNRR-ului ar fi o rețetă a dezastrului. Reformele trebuie implementate FĂRĂ ÎNTÂRZIERE”.
Abia aștept să îl revăd pe domnul Boloș diseară aici, la Bruxelles, și să povestim. Poate, dacă avem puțin noroc, vom avea timp să vorbim despre lucrurile care chiar contează dacă vrem să ridicăm România de la coada Europei.
Detaliez în linkul din primul comentariu.

În urma discuțiilor pe care le-am avut ieri cu reprezentanții Comisiei Europene, am o veste bună pentru români și una proastă pentru PSD.
Vestea bună pentru români este că următoarea tranșă de plată din PNRR poate fi în luna martie, după semnarea acordului operațional.
Vestea proastă pentru PSD este că oricât s-ar strădui, nu pot modifica PNRR-ul după bunul plac, prin acest acord operațional.
Toate obiectivele din PNRR trebuie implementate exact așa cum au fost agreate, în interesul românilor. Aceste fonduri nu mai pot fi deturnate, sunt pentru investiții în modernizarea României, iar USR s-a asigurat de acest lucru.

Înțeleg că domnul ministru Budăi vrea sa modifice PNRR în ceea ce privește ponderea pensiilor în PIB.
Trei observații:
1. îi propun domnului ministru să implementeze PNRR așa cum e, inclusiv cu desființarea pensiilor speciale și reformele și investițiile vizate și asta o să ducă la creștere economică și la mărirea imediată a pensiilor – cu cât e PIB mai mare, cu atât ai de unde să faci pensiile mai mari.
2. cât a fost PSD la guvernare 2017-2019, a avut ocazia să crească pensiile peste plafonul în discuție, dar nu a făcut-o nicidecum.
3. îl rog pe domnul Budăi să explice tinerilor din România cu cât intenționează să îi îndatoreze și să le greveze viitorul?
Ca să fie clar ce vrea să facă și să știe și tinerii cum îi ajută PSD-ul.

Scurt metraj din activitatea mea ca europarlamentar.

Am contribuit la scrierea raportului de implementare al tuturor PNRR urilor din Uniunea Europeană în calitate de coraportor pe Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Mecanismul de Redresare și Reziliență înseamnă investiții de 337,5 miliarde de euro.
Raportul de monitorizare va fi votat mâine în Parlamentul European.

Mai multe detalii în video.

723,8 miliarde de euro. Din buzunarul tău, al meu și al tuturor cetățenilor Uniunii Europene.

Acesta este Mecanismul de Reziliență și Redresare, adică suma tuturor PNRR-urilor din UE.
Când am contribuit la scrierea raportului de implementare pentru toate cele 27 de PNRR-uri, am avut un scop clar: toate țările trebuie să investească bani pentru copii și tineri. Niciun euro, niciun cent, nu trebuie cheltuit cu orice preț, ci cu misiunea de a lăsa o moștenire puternică pentru generațiile tinere.

În loc să se ocupe de reforma ANAF din PNRR pentru că suntem ultimii în UE la colectarea veniturilor din taxe și impozite, Guvernul se apucă iar de ”țopăială fiscală”.

Decide impozitarea dividendelor de la 5 la 8%. De ce 8, și nu 7, 10 sau 16? Există vreun studiu de impact care însoțește această cifră sau iar aruncăm cu numere de parcă am juca la păcănele?

Solicităm ca Guvernul să prezinte analiza de impact care stă în spatele acestor cifre conform HG 870/2006 și Legii responsabilității fiscal-bugetare (69/2010).

Solicităm Guvernului să ne arate efectuarea testului IMM – prin care să înțelegem cum vor fi afectați cei mai vulnerabili dintre antreprenori (L346/2004).

Mai mult, s-au găsit să le crească taxele celor dintr-un sector grav încercat în ultimii doi ani: HORECA. După o pandemie care a forțat industria să își pună activitatea pe pauză sau abia să supraviețuiască, HORECA lucrează sub presiunea crizei de personal și celei alimentare. Mai vine și Guvernul care decide creșterea TVA-ului de la 5 la 9% care va avea ca unic rezultat o notă de plată mai mare pentru românii care iau masa la restaurant.

Buzunarele tuturor sunt deja afectate de inflație galopantă. Nu mai aveam nevoie și de asta.
Deja ne confruntăm cu o creștere de prețuri fulminante, iar o creștere de TVA va duce și la scumpirea produselor din industria HORECA, pe care românul le plătește din buzunarul lui deja afectat de o inflație galopantă.

Aceasta este politica de predictibilitate și respect pentru antreprenori a Guvernului României.

Dar să vorbim și despre tineri, muncă și protecție socială. Este subiectul căruia îi dedic cel mai mult timp în Parlament, dat fiind că am reușit să obțin în 2022 președinția Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. Privesc această responsabilitate ca o investiție uriașă pe care statul român mi-a încredințat-o în 2016, pe vremea când am devenit ministrul Muncii, și pe care, acum, trebuie să o potențez la nivel european nu doar pentru țara mea, cât pentru întreaga comunitate a statelor membre. Cred cu tărie că educația copiilor și eliminarea sărăciei și riscului de excluziune pentru tânăra generație sunt fundamente centriste care nu trebuie să aibă culoare politică, ci voință și acord politic pentru ca ele să ridice societatea către sustenabilitate și dezvoltare pe termen lung. De aceea, sunt mândru că am reușit să creez de la 0 grupul de lucru pentru garanția pentru copii în Comisia de ocupare din Parlament. Practic, UE are acum un instrument reprezentativ prin care se asigură că banii destinați pentru scoaterea copiilor din sărăcie vor fi investiți conform nevoilor fiecărui stat și vor genera rezultate concrete.
Bineînțeles, dacă pot avea vești bune despre alte state europene, nu pot avea și despre România în ceea ce privește strategia de investiții pentru garanția pentru copii. Iată câteva din anunțurile pe care le-am făcut publice în social media despre acest subiect:

De 1 iunie, am o veste importantă pentru copiii vulnerabili ai României.
Trebuie să vă anunț că am înființat și voi prezida Grupul de Lucru pentru Monitorizarea Implementării Garanției pentru copii la nivelul Uniunii Europene.
Grupul de Lucru, creat în cadrul Comisiei pentru Ocupare și Afaceri Sociale a Parlamentului European, va monitoriza implementarea investițiilor și acțiuniilor care trebuie să scoată copiii din sărăcie.
Toți copiii aflați în vulnerabilitate, fără casă, fără acces la o masă caldă pe zi sau la educație, trebuie să fie protejați de Garanția pentru copii. România are la dispoziție 330 de milioane de euro pentru copiii vulnerabili.
Până acum, Guvernul a întârziat două luni și jumătate depunerea planului de acțiuni pentru acești bani. Oare mai întârzie mult?

Garanția pentru copii – biletul european de ieșire din sărăcie. România are la dispoziție aprox. 330 de milioane de euro.
Am început monitorizarea implementării Garanției în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European.
Am avut prima reuniune a Grupului de lucru în care am evaluat planurile Franței și Cehiei. România pe când?

”300.000 de copii au fost deportați pe teritoriul Federației Ruse. Orice copil deportat înseamnă un act de genocid”.

O informație care nu te poate lăsa rece.

Ucraina a primit statut de țară candidată, iar asta înseamnă că poate implementa Garanția pentru copii adoptată de Uniunea Europeană la finalul lunii aprilie.

”Se nasc sute de copii în buncăre, alții învață în școli în timp ce se aud bombardamente”, Maryna Lazebna, ministra Politicilor Sociale din Ucraina.
O informație care nu te poate lăsa rece. Este o realitate care ne obligă să acționăm.

România are șansa să fie un vârf de lance în reconstrucția Ucrainei și de a se remarca la nivelul Uniunii Europene. De la Bruxelles, lucrurile arată promițător.

Ce putem face? Putem îndruma Ucraina în implementarea Garanției pentru copii pe care o coordonez în Comisia de ocupare a forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European. Garanția pentru copii este permisul de ieșire din sărăcie și vulnerabilitate pentru fiecare copil din Uniunea Europeană și din statele candidate.

Președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și Raportorul pentru Bugetul UE 2023.

L-am invitat astăzi pe Nicu Ștefănuță în ședința Comisiei EMPL pentru un schimb de opinii pe Bugetul UE.
Noi lucrăm împreună pentru întărirea bugetului pe partea de ajutorare a persoanelor vulnerabile și pentru crearea de locuri de muncă.
Țin foarte mult ca banii pentru tineri, copii și tot ce înseamnă Fondul Social European + să fie folosiți pentru protejarea lor în fata crizelor recente precum cea generată de războiul din Ucraina.

Astăzi am venit la Praga la invitația președinției cehe a UE pentru a vorbi despre implementarea Garanției pentru copii la nivel european.
Mai ales în această perioadă dificilă cu inflație mare și erodare a veniturilor familiilor este crucial să asigurăm accesul la educație, sănătate, nutriție și locuire pentru copiii vulnerabili.
Am luat cuvântul în prima conferință ministerială din acest semestru și am atras atenția că Parlamentul European nu va sta cu brațele încrucișate așteptând statele membre să miște lucrurile și că deja am intrat într-un proces activ de monitorizare și responsabilizare a statelor care au întârziat depunerea planurile pentru garanție.
Deși data limită de trimitere a planurilor de acțiune a fost pe 15 martie, România nu a transmis încă nimic.
Nici plan, nici termen, nici dialog cu organizațiile din domeniu, absolut nimic. Absolut inacceptabil și rușinos. Dacă ar fi fost invitată societatea civilă într-un proces de redactare participativ și transparent, aveam și plan și parteneri de implementare. Dar nu le pasă…

Dragoș Pîslaru, europarlamentar și copreședinte REPER, anunță startul întâlnirilor grupului politic Renew Europe cu tineri din toate statele membre ale UE pentru ca opiniile lor să fie transpuse în legislația europeană.

”Este anul european al tineretului, iar Renew Europe deschide ușa tinerilor către politicile publice europene.

140 de tineri din toate colțurile lumii au răspuns apelului nostru și au venit în Parlamentul European pentru că vor să își facă vocea auzită în UE.

Nu este doar un exercițiu ce se întâmplă azi. Cel mai bun exemplu este Mecanismul de Redresare și Reziliență. A fost direct impactat de contribuția tinerilor. În calitate de coraportor RRF am cerut expres ca organizațiile de tineri să fie incluse în consultări. Rezultatul: pilonul copiilor și tineretului sunt acum în toate PNRR-urile statelor membre. Inițial, nimic despre tineri nu era inclus în textul general RRF.

Europarlamentarii Renew Europe vor merge în fiecare stat membru pentru a vorbi cu tinerii în următorii doi ani. Pentru că Youth can do it!”

Rămân în zona Comisiei de ocupare pentru că trebuie să vorbesc neapărat despre, probabil, cel mai cunoscut dosar pe care am lucrat până acum, dar, cred, și cel mai controversat. Salariul minim european. Nu, nu vorbim despre o sumă, pentru că nu putem uniformiza economiile tuturor statelor membre astfel încât să generăm aceeași sumă pentru salariul minim. În schimb, ce putem face și am făcut, este să avem același set de reguli care sunt respectate atunci când un stat membru calculează salariul minim.

Parlamentul și Consiliul UE au astăzi o nouă rundă de negocieri asupra salariului minim european.
Nu există o limită de timp. Cel mai probabil vom negocia până după miezul nopții.
Voi prezida negocierile în calitate de Președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și cred că există șanse să ajungem la un acord final.
Nu vorbim de un salariu minim universal în toată Europa deoarece condițiile din statele membre sunt foarte diferite. Salariul minim trebuie să reflecte cererea și oferta de pe piața muncii din fiecare țară în parte.
Dialogul social și salariul minim, însă, sunt căi folosite în UE cu succes pentru a asigura venituri salariale adecvate și a combate sărăcia.
Negocierea de astăzi este despre stabilirea aceluiași set de reguli în funcție de care salariul minim să fie calculat în fiecare stat membru.
Revin cu detalii.

SALARIUL MINIM EUROPEAN
Azi noapte, după 8 ore de negocieri, am ajuns la un acord istoric pentru salariul minim european între Parlamentul European și Consiliul UE.
Atenție! Nu vorbim despre o sumă fixă pentru toate statele UE. Ci vorbim despre REGULI și INDICATORI pentru calcularea salariului minim.
Salariul minim nu va mai putea fi un instrument de cumpărat voturi.
Acesta este acordul depolitizării salariului minim.
Scopul este ca salariul minim să fie o protecție și nu un instrument politic.
Oamenii au nevoie să înțeleagă că dacă lucrurile merg bine, se vede și în buzunarele lor. În 2016, am
început să caut modalități la Ministerul Muncii pentru a descrește implicarea statului în calculul salariului minim. 6 ani mai târziu, am ajuns în postura de a prezida finalizarea negocierilor la nivel european prin care acesta urmează să fie stabilit pe baza unor criterii obiective, fără să constrângă flexibilitatea antreprenorilor și oferind predictibilitate în funcție de evoluția economică.
Prin acest acord, 80% din muncitori trebuie să fie consultați atunci când salariul minim este negociat.
Acum, în România, 20% sunt consultați cu adevărat.
Consultarea între reprezentanții angajatorilor, ai angajaților, sindicate și patronate se numește DIALOG SOCIAL. Ei bine, tocmai acest lucru este cuprins în acordul negociat noaptea trecută. Statul trebuie să încurajeze dialogul social tocmai pentru ca oamenii direct implicați să aibă un cuvânt de spus în stabilirea salariului minim.

În 2016 am comandat la Ministerul Muncii un studiu finanțat de Comisia Europeană pentru a găsi soluții ca salariul minim să nu fie negociat ca la piață, ci stabilit pe baza unor indicatori predictibili. și va fi făcută într-un mod în care antreprenorii vor avea predictibilitate și vor putea să se angajeze direct prin dialog sicial pentru a gasi cele mai bune solutii. E vorba de depolitizare. E vorba de decizii care trebuia luate intre angajati si angajatori fara ca una din celelalte parti sa trenuiasca sa faca lobby laguvern. De ani de zile aveam recomandare de tara pt modul arbitrar in care ne stabilim salariul minim

Nu există o obligație imediată, ci statul membru este încurajat să ia în calcul această directivă. Directiva recomandă statelor membre. 2 ani este perioada în care statele membre sunt obligate să transpună directiva. Recomandare de țară a ro după aderare și până în 2019.Dacă există creștere economică, cresterea productivitatii pe termen lung, daca exista o evolutie a puterii de cumparare, toate trebuie sa se reflecte în salariul minim. Acum, cand avem crixa preturilor energie, aavem un salariu minim erodat, deci directiva ar trebui să intre și să-i protejeze pe cei vulnerabili.

Trebuie să existe un plan de acțiune de la nivel național

Ce înseamnă salariul minim european?
Nu discutăm despre o sumă

Migrăm de la un sistem în care există negociere ca la piață și ajungem la un sistem în care reprezentanții angajaților și angajatorilor sa discute nivelul salariului minim pentru un scop comun: să păstreze forța de muncă.

1.2-1.5 mil de români ar putea ieși din zona de subzistență

Acordul final trebuie să aibă majoritate în Parlament. Validarea va fi pe 16 iunie de către EPSCO.

Pot spune că acesta este scheletul mesajelor mele din ultimele trei luni. Aceste mesaje, în mod evident, sunt urmarea activității mele ca europarlamentar. Scopul meu este să demontez mitul politicianului care fuge după o funcție negociată ca să poată dormi liniștit un mandat. Nu, nu toți suntem așa. Responsabilitatea este uriașă în aceste funcții, iar cine nu respectă acest lucru, nu face decât să ardă în pierzanie încrederea ta, a mea și a tuturor cetățenilor care au pus ștampila pe buletinul de vot. Și uite așa, ajungem să ne întrebăm de ce societatea acum este mai resemnată ca oricând, de ce entuziasmul politic este aproape inexistent și de ce oamenii nu mai vor să se implice pentru schimbarea societății din jurul lor, fie și la nivel micro.
Încrederea oamenilor a fost folosită pe post de lemne de foc care au fost în mijlocul verii doar ca să se nască un spectacol. Totul girat de politicienii dintr-o clasă care crede cu tărie că principiul ”mi se cuvine” este puterea cu care au fost înzestrată. Dar este cea mai mare capcană să crezi asta. Creezi ani în șir de fracturi sociale și economice din care absolut nimeni nu are de câștigat.

În încheiere, mai spun o dată: sunt Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew Europe, președintele Comisiei de ocupare și afaceri sociale din Parlamentul European și copreședinte REPER. Mă ghidez după repere proeuropene și sunt convins că moderația în politică este singurul mod sustenabil de a pune pe picioare o societate și o economie puternică.
Voi face tot ce îmi stă în putință ca tu și toți cei din jurul tău să simțiți o schimbare de pe urma muncii mele în Parlamentul European. Și, totodată, voi face tot ce îmi stă în putință să demonstrez că scandalul, acuzațiile și senzaționalul nu sunt rețeta buna de comunicare politică, ci dimpotrivă.

Îți mulțumesc pentru răbdarea de a fi citit această radiografie. Revin curând.

R#