Garanția pentru Copii – Expunere de motive și date tehnice

Câți bani alocă așadar Uniunea Europeană în Garanția pentru Copii pentru a oferi șanse celor mici, ce este și cu ce se va ocupa viitoarea Autoritate Europeană pentru Copii, cum ne coordonăm și cum vom coopera la nivel european și național? Răspunsuri am pus la dispoziție în cadrul unui briefing de presă organizat de Biroul Parlamentului European în România și, detaliat, în articolul de față.

Am detaliat așadar în fața jurnaliștilor punctele cheie ale Garanției pentru Copii și noile oportunități de finanțare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență care au ca beneficiari finali copiii, instrument financiar în care, în calitate de co-raportor al Parlamentului European, am introdus un pilon dedicat măsurilor pentru tineri și copii. Joi, 29 aprilie, are loc votul final în plenul Parlamentului European pe Garanția pentru Copii.

 

De ce este nevoie să acționăm ACUM pentru noua generație?

În primul rând, cifrele pe care le avem la dispoziție ar trebui nu doar să ne dea un semnal de alarmă, ci și să constituie un imbold clar de a înțelege că acesta este momentul în care trebuie să transformăm realmente copiii într-o prioritate, în mod asumat, concret și clar.

  • 22,2 % din copiii din UE sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială;
  • doar 1 din 4 copii consideră că drepturile le sunt respectate în societate;
  • jumătate din copiii la nivel global sunt anual victime ale violenței;
  • 60% din copii din minoritatea romă suferă de lipsuri materiale severe.

Click pentru a citi ce înseamnă Garanția pentru Copii pentru România.

Nu mai avem nicio scuză pentru a fi indiferenți. Pandemia ne-a demonstrat că vulnerabilitățile noastre ca Uniune Europeană se trag din două mari probleme:

– doar jumătate din reformele propuse de Comisia Europeană prin Semestrul European au fost cu adevărat implementate de statele membre;

– fondurile europene au fost cheltuite incoerent, fără a avea o viziune clară de obiective, fără a avea un plan.

Iar efectele s-au resimțit din plin pe tot teritoriul european.

În România, situația este dramatică. 1,38 milioane de copii se aflau la finalul anului trecut în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar jumătate dintre aceștia trăiesc în sărăcie extremă. Iar din păcate numărul va crește în viitorul apropiat, deoarece una din principalele consecințe economice ale pandemiei a fost creșterea ratei șomajului sau a inactivității profesionale la nivel european, în special în rândul tinerilor.

Pentru România, deoarece suntem campionii rușinii la acest capitol, Comisia Europeană a lansat un cadru legislativ acum o lună creat special pentru copii, Strategia privind drepturile copilului, cu două scopuri:

  1. Scopul de a asigura protejarea drepturilor tuturor copiilor.
1. Participarea la viața politică și democratică – UE dorește să respecte Articolul 24 din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale conform căruia copii au dreptul de a fi ascultați, de a-și exprima liber opiniile.

2. Incluziune socio-economică, sănătate și educație – copiii au dreptul la un standard de trai bun, la oportunități și șanse egale pentru a fi scoși din sărăcie.

3. Combaterea violenței împotriva copiilor și asigurarea protecției – copiii pot fi victime, martori, dar și instigatori (bully), cu mărturii și evenimente ce încep în căminele lor și se continuă la școală sau în mediul online.

4. Un sistem juridic prietenos cu copiii – copiii ar trebui să se simtă în siguranță atunci când, din păcate, trebuie să participe în acțiuni judecătorești, astfel că instituțiile trebuie adaptate nevoilor lor.

5. O societate digitală – copiii au un acces uriaș la informații, fapt ce le oferă multe oportunități, dar și multe provocări (abuzuri, cyberbullying, discurs discriminatoriu, conținut dăunător, dezinformare).

6. Dimensiunea globală – UE dorește să sprijine și celelalte continente în oferirea unui trai mai bun pentru copii, mai ales în zonele sărace și de război.

  1. Scopul de a scoate cu adevărat copiii din cercul vicios al sărăciei și excluziunii sociale prin Garanția pentru Copii.

Excluziunea socială, mai ales de la o vârstă timpurie, afectează performanțele școlare ale copiilor, dar le afectează mai ales sănătatea, întrucât ei nu au acces la o nutriție de calitate și nici la servicii medicale de calitate. Mulți abandonează școala, fiind nevoiți să se întrețină, sau nu au parte de sprijin familial. Fără educație nu își pot găsi un loc de muncă decent și pe termen lung și astfel ajung să depindă de sprijin de la autorități, care nu le pot oferi o viață prosperă.

Din acest motiv, cei mai mulți dintre acești copii se întorc, adulți fiind, înapoi în sărăcia din care au plecat. Iar acest cerc vicios ne arată că noi, ca decidenți politici, ca reprezentanți ai cetățenilor, eșuăm dacă nu îl putem rupe și nu le putem oferi acces și oportunități la a fi adulți împliniți și fericiți. Iar noi ca țară am eșuat. Într-o țară guvernată zeci de ani de guverne ce s-au considerat cu principii socialiste, noi nu am fost în stare să investim inteligent în copiii noștri. Noi i-am menținut în acest cerc vicios, limitându-ne doar la a le oferi ajutor pe termen scurt, adică alocații și prestații sociale familiilor, fără a investi cu adevărat în viitorul lor pe termen lung, adică în integrarea lor în societate și pe piața muncii.

Ce prevede Garanția pentru Copii?

Această propunere a Comisiei constă într-o serie de recomandări practice și de măsuri pentru ca Statele Membre să poată sprijini concret copiii (persoanele sub 18 ani) să nu se mai afle în risc de sărăcie și excluziune socială. Adică, pentru acei 1,38 milioane de copii din România, Comisia Europeană vine cu măsuri clare pe care să le punem în aplicare:

I. Acces GRATUIT și eficient pentru copiii vulnerabili la:

  • educație și îngrijire timpurie – ca să evităm, spre exemplu, segregările care se petrec în sistemul nostru educațional și pentru ca acei copii cu dizabilități să nu mai fie excluși;
  • educație și activități școlare – spre exemplu, acces gratuit la echipament adecvat pentru învățământul la distanță, care s-a dovedit a fi esențial pe durata pandemiei;
  • minimum o masă sănătoasă pe zi la școală;
  • îngrijire medicală – adică acces gratuit la control medical, la consultații medicale.

Repet, aceste servicii trebuie să fie GRATUITE.

II. Copiii din categorii vulnerabile au nevoie de acces la o nutriție sănătoasă și la o locuință decentă. Spre exemplu, cum să ne asigurăm că putem oferi copiilor mese sănătoase atunci când nu sunt la școală (pornind de la ideea că măsura de o masă sănătoasă pe zi se aplică) și cum pot fi sprijiniți părinții care se află într-o situație materială precară să își găsească un adăpost în care să își poată crește copiii.

III. Atunci când vorbim despre copiii din categorii vulnerabile, trebuie să ne gândim la măsuri specifice pentru toate categoriile vulnerabile: copiii fără adăpost au alte nevoi față de cei instituționalizați, cei cu dizabilități au alte dorințe față de cei care se află într-o situație familială precară. Astfel trebuie să investim în servicii comunitare integrate, să investim în TOATE categoriile vulnerabile, dar să ne avem o imagine foarte clară despre cum putem ajunge cu adevărat să rezolvăm problemele reale ale acestor copii.

De unde vin banii?

La instrumentele financiare din care se pot susține investiții pentru acțiuni care sprijină Garanția pentru Copii, precum Fondul Social European+, se adaugă și Mecanismul de Redresare și Reziliență. Fiecare stat membru va implementa măsuri prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență – PNRR.

Rolul meu în Parlamentul European 

Încă de la începutul mandatului în Parlamentul European am susținut trei lucruri:

– Trebuie să facem din copiii noștri o prioritate, iar pentru acest lucru avem nevoie de o strategie -> Garanția pentru Copii.

– Trebuie să investim în copii, adică trebuie să creăm instrumentele financiare necesare pentru a pune în practică această strategie. Iar acum am făcut un pas istoric: avem în premieră un instrument financiar uriaș, cel mai mare instrument financiar din istoria Uniunii Europene, care oferă fonduri statelor membre pentru REFORME și investiții pentru tineri și copii. Vorbesc desigur de Mecanismul de Redresare și Reziliență în care, în calitate de co-raportor al Parlamentului European, am introdus un pilon dedicat măsurilor pentru tineri și copii.

– Trebuie să ne asigurăm că facem ce am spus, iar pentru acest lucru avem nevoie de o instituție care să monitorizeze că recomandările se aplică și că investițiile merg unde trebuie.

Așa că am avut întâlniri dese cu Comisarul de Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, în care am discutat despre cum ar trebui să arate această Garanție pentru Copii. Complementar cu propunerea Comisiei, am discutat cu coordonatorii celorlalte grupuri politice din Comisia de Muncă a Parlamentului European și le-am explicat că Parlamentul European trebuie să fie o voce și un promotor al Garanției pentru Copii. Parlamentul European este cel care a cerut, încă din 2015, Comisiei Europene și Statelor Membre ale UE să protejeze copiii vulnerabili cu o Garanție pentru Copii, ca parte a unui plan european integrat de combatere a sărăciei copiilor.

În contextul în care peste câteva zile are loc Summitul Social de la Porto, este inadmisibil ca Parlamentul European, reprezentantul cetățenilor și implicit a celor 82 milioane de copii, să nu aibă o poziție, un cuvânt de spus. Așa că ne-am decis să lucrăm împreună pe o Rezoluție privind Garanția pentru Copii în care eu am contribuit cu câteva elemente cheie:

– Îmi doresc ca abordarea asupra investițiilor în copii să fie una incluzivă, în sensul că avem nevoie de un mix de investiții publice și private pentru a putea susține pachetul de măsuri integrate de care are nevoie un copil pentru a avea acces și oportunitate la un trai mai bun. Și avem nevoie, pe lângă acest parteneriat public-privat, de implicarea tuturor actorilor relevanți de la nivel local în elaborarea și implementarea acestor măsuri, deoarece ei cunosc realitatea de pe teren și ei pot fi cei care vor oferi și pune în aplicare soluții dedicate pentru nevoile locale. Astfel, acest pachet de măsuri pentru copii trebuie gândit, cu autoritățile locale, cu instituții de învățământ, cu ONG-uri, cu lucrătorii sociali și chiar cu reprezentanți ai copiilor și ai părinților din comunitate.

– Spuneam că avem nevoie de monitorizarea măsurilor. Degeaba discutăm, degeaba adoptăm recomandări și rezoluții dacă în practică nu se întâmplă ceea ce ne dorim. Așa că am propus ca UE să creeze o entitate care să coordoneze și să împingă înainte politicile statelor membre pentru copii. Am propus crearea unei Autorități Europene care să lupte împotriva sărăciei și excluziunii sociale a copiilor.

Aceasta este de fapt una dintre promisiunile pe care USR PLUS le-a făcut în programul electoral pentru alegerile europarlamentare acum doi ani, când am propus o Agenție Europeană pentru Copii, incluziune și inovare socială, cu sediul la București.

Mă bucur să vă anunț că aceste propuneri, în special aceasta din urmă, a fost adoptată de Comisia de Muncă. Joi, 28 aprilie, urmează votul Rezoluției în plenul Parlamentului European. Dacă totul merge bine și propunerea este adoptată, voi discuta din nou cu Comisia pentru a vedea împreună pașii necesari pentru a crea această Autoritate. Ulterior, desigur, vom discuta și despre sediul acesteia.

Ce face România cu Garanția pentru Copii? Ce avem noi de făcut?

1. Avem această Garanție pentru Copii care ne ghidează și ne spune clar ce avem de făcut -> trebuie să punem în aplicare și să ne însușim principiile.

2. Avem fondurile necesare să susținem aceste măsuri: din Fondul Social European+ vin 88 de miliarde de euro, iar din InvestEU (categoria de investiții sociale și competențe) – 2,8 miliarde de euro.

Cu toate aceste resurse, scopul este clar: să investim targetat, țintit și inteligent! Avem o oportunitate unică, nu mai putem risipi banii, trebuie să îi investim în măsuri și proiecte cu impact social.

3. Avem un exemplu de cum putem crea un proiect național dedicat copiilor prin PNRR.

Am patru copii și îmi doresc, ca orice tată responsabil, să le ofer un viitor mai bun care să se simtă printr-un mediu curat, sustenabil și sigur, care să ofere tehnologii ușor accesibile ce ne pot simplifica activitățile cotidiene, care să se reflecte într-o societate incluzivă și care să se bazeze pe o economie solidă care să poată genera prosperitate și locuri de muncă.

Iar ca europarlamentar, îmi doresc să pot să creez această lume pentru cei 82 milioane de copii ai Uniunii Europene, aproape 20% din populația UE.

Când investim în copii, investim pentru viitor!