Parlamentul European a adoptat Rezoluția pentru Tineri!

Am reușit azi, în numele grupului Renew Europe și al USR PLUS, adoptarea Rezoluției pentru Tineri în Parlamentul European!

Vorbim despre un set de politici pe care l-am inițiat și coordonat în calitate de raportor, în Comisia de muncă și afaceri sociale EMPL, în care ne-am angajat să redăm tinerilor oportunitățile pe care le-au pierdut în ultimii doi ani, dar nu numai, prin măsuri puternice și imediate.

Setul de politici propus cuprinde investiții și sprijin pentru tânăra generație afectată de pandemie, pentru integrare pe piața muncii, pentru mobilitatea forței de muncă și competențe pentru viitor și pentru combaterea excluziunii sociale.

Votul final în Parlamentul European pe Rezoluția pentru Tineri a fost: 580 pentru, 57 împotrivă și 55 abțineri.

Ce înseamnă pentru tineri votul Parlamentului European de astăzi, care vine la pachet cu un buget de 8 milioane de euro, am povestit în conferința de presă organizată chiar după vot de Biroul Parlamentului European la București.

Detalii pe larg despre Rezoluția pentru Tineri, mai jos.

De ce avem nevoie de o Rezoluție pentru Tineri

Pentru orice tânăr, anxietatea, îndoiala și întrebările vor fi însoțitori constanți la începutul vieții de adult. Astăzi, după doi ani prețioși pierduți din cauza pandemiei, ei se confruntă cu și mai multe greutăți.

La nivel european, tinerii sunt acum de două ori mai expuși posibilității de a fi șomeri decât alte grupe de vârstă și expuși ca atare de două ori mai puternic la riscul de sărăcie. A doua cauză de deces pentru un tânăr european a fost, în 2021, suicidul. Trei tineri cu vârste între 10 și 19 ani se sinucid în fiecare zi în Europa. Iar cifrele dramatice de sănătate mintală sunt direct corelate cu creșterea șomajului în rândul lor.

Prin urmare, activitatea mea în Parlamentul European se concentrează pe dorința de a face lucrurile să funcționeze mai bine pentru tinerii și copiii noștri. Cu planuri de acțiune integrate, nu doar vorbe.

Asta am promovat în timpul negocierilor privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, asta am în vedere prin implicarea în Garanția pentru Copii. La asta lucrez și acum, de multe luni, împreună cu echipa mea și colegii din Renew Europe, grupul politic din care fac parte europarlamentarii USR.

Vorbim despre Rezoluția pentru Tineri.

Da, putem spune că tinerii noștri europeni sunt activi, sunt energici și, indiferent de temerile multora, sunt încă plini de speranță. Chiar și în România. Chiar și după doi ani de pandemie.

Nu au nevoie de pomeni, nu sunt neajutorați. Au idei, au energie, sunt la început de drum și au încă o doză considerabilă de îndrăzneală, de curaj nealterat. Și vă spun asta pentru că îi întâlnesc, sunt permanent în contact cu tineri din România și din toată Europa.

Cu tot optimismul lor, mergem puțin mai în profunzime și spre cifre. Și nu ne place deloc ce vedem.

În urma pandemiei, tinerii au ratat oportunități de educație, de formare și de angajare

Măsurile de limitare a mișcării și relațiile sociale îngreunate le-au afectat sănătatea mintală și modul de viață.

În urma pandemiei, astăzi, aproape 2 din 3 tineri suferă de anxietate sau de depresie. Tinerii deja marginalizați au suferit mai tare, inegalitățile preexistente accentuând semnificativ impactul asupra lor.

Să ne uităm și la piața muncii. Cu toate că 40% dintre angajatori nu găsesc persoane cu competențe potrivite pentru a ocupa posturile vacante, tinerii își găsesc cu greu un loc de muncă, fiind de două ori mai expuși posibilității de a fi șomeri decât alte grupe de vârstă. Prin urmare, sunt mai amenințați de sărăcie.

De exemplu, România se clasa la început de 2021 pe locul 2 în rândul țărilor în care pandemia a afectat capacitatea de angajare a tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani (potrivit Eurostat).

Și este ceva absolut normal, dacă ne gândim că tinerii au nevoie de sprijin financiar adecvat pentru a obține competențe potrivite, adaptate secolului XXI: educație digitală, competențe non-tehnice, limbi străine, dar și formarea gândirii critice și alfabetizarea mediatică.

În rândul femeilor, datele sunt și mai sumbre: în medie, de 1,3 ori mai multe femei tinere și-au pierdut locul de muncă decât bărbați în 2020. Ele sunt în același timp expuse riscului crescut de discriminare la locul de muncă, de șomaj, fiind de multe ori părinți singuri și/sau îngrijitori informali pe termen lung, ceea ce le exclude adesea din forța de muncă sau le poate menține sub pragul sărăciei.

Ne aflăm azi pe falia tranziției către o societate digitală, ultratehnologizată, unde totul se transformă, se comunică, se discută și se uită cu viteza luminii.

Tinerii români, pe de altă parte, sunt educați pentru era digitală cu o mentalitate din era hârtiei. Îi pregătim pentru viitor cu sisteme de învățat pe de rost. Ies din licee și facultăți complet nepregătiți pentru piața muncii.

Sunt prea rar învățați cum să își pregătească un CV, o angajare, cum să se prezinte la un interviu. Iar dacă iau jobul, dacă trec peste cerințele aproape imposibile de experiență de muncă pentru poziții de început, cu salarii mult prea mici, se trezesc chiar și în domenii tehnice că tot ce au învățat în ultimii ani de studii este depășit de realitate de niște ani.

De exemplu, dacă ne uităm la tranziția ecologică, formarea în profesii din acest domeniu al dezvoltării durabile și al mediului evoluează continuu, iar tinerii sunt realmente preocupați și interesați să fie parte din schimbarea necesară planetei. Dar câți dintre ei au acces la formare în domeniu, asta este o cu totul altă discuție.

În mod absolut previzibil, a crescut și riscul de sărăcie și excluziune socială pentru această categorie.

Iar cifrele dramatice de sănătate mintală sunt direct corelate cu creșterea șomajului în rândul tinerilor.

Tinerii sunt cei care, spun unii, „ar trebui să ne plătească pensiile”. Ei, bine, înainte să ne plătească pensiile, ei trebuie să și aibă această posibilitate. Este responsabilitatea noastră, la nivel european și la nivelul fiecărui stat membru UE, să le creăm acces și oportunități.

Ca să evităm să pierdem această generație – sau mai multe – pe drum, sunt necesare soluții urgente. În Anul european al tineretului, ne mobilizăm cu mai multă forță pentru ca instituțiile UE, statele membre și toate părțile interesate să colaboreze și să catalizeze oportunități pentru ei. Și avem acum Rezoluția pentru Tineri, creată nu doar pentru a diminua efectele pandemiei, ci și pentru a ridica poveri existente dinainte de pe umerii lor. 

De unde am pornit

Un scurt istoric al acestei Rezoluții: Garanția pentru Tineri este unul dintre cele mai importante programe vechi ale UE pentru angajarea tinerilor și datează din 2013. Un angajament luat de toate statele membre, ea ar asigura, teoretic, că la maximum patru luni după ce o persoană între 18 și 30 de ani s-a înscris în cadrul programului, va primi fie o ofertă de muncă, fie de pregătire profesională, ambele de calitate și legate de pregătirea persoanei.

România a performat prost. Cu competența pentru implementare la ANOFM și numeroase probleme sistemice în proiectarea programelor care ar fi putut integra Garanția, suntem iarăși un exemplu negativ.

Acum, odată cu adoptarea prin votul Parlamentului European, Garanția pentru Tineri este reîntărită, devenind Garanția Consolidată pentru Tineri

Pe lângă schimbarea de nume, primește priorități și fonduri noi. Grupul țintă de vârstă se mărește, acoperind intervalul 15-29 de ani, vor fi create proceduri de mentorat și asistență personalizată și va exista o legătură financiară mai clară cu NextGeneration EU, planul imens al Uniunii de revenire din pandemie, din care fac parte Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR-urile), dar și alte fonduri. Împreună, se ajunge la o sumă de peste 720 de miliarde de euro, din care, iată, o parte trebuie să fie gândită pentru a sprijini noua Garanție.

În prezent, Uniunea mai oferă pentru tineri alte finanțări prin Fondul Social European+, prin InvestEU, are programe de voluntariat prin Corpul European de Solidaritate și de asistență pentru competențe prin Agenda pentru Competențe. Un departament din Comisia Europeană se ocupă de tineret, iar subiectul este împărțit între domeniul de social, de educație, de sport și așa mai departe.

Renew Europe, grupul din Parlamentul European din care face parte și USR, a promovat pentru început de an această  rezoluție pentru care am fost raportor, dar și un angajament în fața tinerilor europeni, prin care ne asumăm livrarea către ei a câtorva obiective concrete.

Ce am propus în setul de politici în calitate de raportor pe Rezoluția pentru Tineri:

✅ Investiții și sprijin pentru generația „lockdown”
✅ Integrare pe piața muncii
✅ Mobilitatea forței de muncă & competențe pentru viitor
✅ Combaterea excluziunii sociale

Prioritățile pe care le considerăm esențiale pentru dezvoltarea profesională și socială a tinerilor sunt legate de investiții reale în ei, integrare reală pe piața muncii, mobilitate și competențe, alături de integrarea cât mai completă a tinerilor din categorii defavorizate.

Detaliez:

– Începem prin a aduna la un loc toate resursele care le pot sta la dispoziție. Am cerut o platformă digitală unică, One Youth, One Europe, care să reunească oferte de muncă, ghiduri de CV, de angajare, de interviu, formări gratis online, oferte de studii, de bursă, de stagii, programe de mentorat și de asistență (civice, publice sau private), acces la cultură, posibilități de voluntariate la ei în zonă dar și în alte părți ale UE și, mai ales, surse posibile de finanțare pentru toate acestea și pentru ideile tinerilor. Platforma ar trebui să producă și conținut adaptat la nevoile lor – chiar și pe TikTok sau Twitch, dacă este nevoie.

– Crearea unui Serviciu Civic European pentru grupul de vârstă 18-30, unde tinerii vor putea face câte un program de voluntariat la ei în țară, urmat de unul în alt stat membru European. Combinat cu programele similare de la nivel național și cu Corpul European de Solidaritate, ar corela nevoia tinerilor de experiență în CV-uri cu nevoile multor regiuni de resurse umane, mai ales în domeniul social și civic, cel puțin temporare.

– Pe lângă alte propuneri pe mobilitate, cultură sau pentru un Fond European de Împrumuturi pentru Studii, îmi sunt tare dragi propunerile pentru sănătatea mintală. Acolo ne propunem lansarea unei Rețele Europene care să ofere oricărui tânăr o consultație gratuită pe probleme de sănătate mintală, urmând apoi ca ei să fie îndrumați către soluțiile naționale care le sunt cele mai la îndemână. Pentru țările ca România, unde soluțiile nu sunt mereu existente, Rețeaua ar ajuta și la schimburi de bune practici și dezvoltarea competențelor (și cantităților) de personal la nivel de țară.

– Avem pe agendă un Plan de Acțiune pe acest subiect, dar și un număr unic european pentru sănătatea mintală, pe modelul 112. De ce nu am avea un singur număr în tot UE unde oricine care are griji, stres, anxietate, sau mai mult, știe că poate suna, că va fi ascultat(ă) fără judecată și i se va oferi îndrumarea de care are nevoie?

– Pe lângă aceste propuneri și angajamente, în rezoluția din Parlamentul European avem zeci de idei, dacă nu noi, măcar rafinate. Cerem lucruri cheie pentru tinerii români, precum consilierea în carieră, accesul grupurilor vulnerabile la oportunități, asistență pentru locuire, asistență specială pentru tinere (care sunt mai afectate de discriminare și problemele generate de pandemie) și așa mai departe.

– Rezoluția propune, iar acest lucru este crucial, cooptarea tinerilor, cât mai repede, în procesul de decizie, în grupuri de lucru europene, acolo unde se formulează toate politicile și legile care le vor descrie viața. Asta ar însemna și o clauză prin care viitoarele legislații trebuie să fie evaluate și din punct de vedere al impactului asupra tinerilor, la fel cum se face azi, de exemplu, cu evaluarea din perspectiva impactului de mediu.

– Cerem în rezoluție și un cadru legislativ comun european pentru stagii plătite. Dacă în România este obligatoriu acum ca toate stagiile să fie plătite, asta nu este evident la nivel european, iar mulți tineri sunt încă mai mult sau mai puțin exploatați în așa zise stagii neplătite care sunt de fapt locuri de muncă în toată regula, cel puțin din punct de vedere al timpului și efortului. Este o practică ce trebuie să dispară.

Angajamentul Renew Europe pentru tineri

În mandatul meu, Rezoluția este doar unul dintre demersurile în care mă implic pentru noua generație.

Ieri, am avut onoarea de a aduce în Plenul Parlamentului European un alt subiect, pe aceeași temă, la care am lucrat intens în ultimele săptămâni, pentru care m-am consultat cu zeci de organizații și ONG-uri de tineret din România și toată Europa. Un subiect de care sunt foarte atașat și asupra căruia m-am documentat în ultimele luni: un angajament în fața tinerilor europeni prin care grupul Renew Europe și, împreună cu ei, USR, ne asumăm livrarea către ei a câtorva obiective concrete:

  • Ne angajăm să evităm o generație pierdută și să punem tinerii pe primul loc, în toate politicile noastre, fie că vorbim de economie, social, educație sau orice altceva.
  • Ne angajăm să dăm o voce mai puternică tinerilor – suntem cea mai tânără familie politică europeană și suntem cel mai tânăr partid românesc, ca istorie, dar și ca medie de vârstă – și vom înteți eforturile pentru a vă aduce candidați tineri și competenți.
  • Ne angajăm să creăm noi oportunități pentru competențe și mobilitate.
  • Ne angajăm să punem resurse și eforturi mai puternice pentru un acces real al tinerilor pe piața muncii.
  • Ne angajăm să punem sănătatea tinerilor, începând cu cea mentală, pe primul loc.
  • Ne angajăm să primim în rândurile noastre cât mai mulți tineri, începând cu mai multe stagii, obligatoriu plătite și mai multe evenimente pentru tineri.
  • Ne angajăm să ne deschidem larg urechile, prin agore și evenimente organizate în toate statele membre, pentru tineri.
  • Ne angajăm să punem mai multe eforturi, mai mulți bani, pentru protejarea tinerilor și copiilor vulnerabili, aflați în situație de risc de sărăcie, de abuz, de abandon și nu numai.

Sunt multe alte idei și angajamente și vă invit să le citiți aici.

Mai trebuie menționat și că ne apropiem vertiginos și de primul raport de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență. Și aici trebuie să vedem ce a început să se investească în România din PNRR pentru tineri, iar dacă încă nu s-a investit, ce se va face de aici încolo.

Concluzii

Uniunea Europeană trebuie să admită că avem probleme majore de rezolvat pentru tineri, începând cu sănătatea mintală. Așa cum trebuie să facă orice persoană care suferă, trebuie să caute ajutor și să încerce să se însănătoșească. În Parlamentul European, abordăm cu hotărâre problemele tinerilor și punem, iată, soluții pe masă.

Iar toate aceste lucruri nu sunt doar o responsabilitate a sectorului public. Trebuie să atragem și să avem ca parteneri permanenți în găsirea de soluții și companii, și sectorul privat, și ONG-uri, și societatea civilă.

Noi, europarlamentarii USR din Renew Europe, ne implicăm pentru ca cetățenii să aibă un cuvânt de spus atunci când se hotărăște viitorul Uniunii Europene. Acum este momentul să aducem tinerii în centrul atenției, apoi să menținem constant contactul cu ei.

Europa are soluții de a-și împuternici tinerii pentru un viitor mai bun. Condiția este ca toți să lucrăm împreună, coeziv, concret, punând bani și acțiuni în spatele cuvintelor noastre.

Și trebuie să facem toate astea împreună cu tinerii noștri.

Rezolutia pentru Tineri 9 decembrie 2021 Dragos Pislaru