După opt luni de la expirarea termenului limită pentru depunerea Planului Național de Acțiune privind implementarea Garanției pentru Copii și 16 luni de la adoptarea Recomandării Consiliului privind Garanția Europeană pentru Copii (ECG) a fost publicată propunerea pentru Planul de Acțiune al României. În pofida timpului de care a dispus Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse pentru elaborarea Planului, acesta necesită îmbunătățiri considerabile în a se adresa cu adevărat problemelor specifice categoriilor de copii vulnerabili din România.
Considerente generale:
– Planul prezentat a fost redactat fără consultarea societății civile, a organizațiilor de reprezentare a copiilor și instituțiilor implicate în combaterii sărăciei și excluziunii sociale a copiilor din România. Invocarea consultărilor efectuate cu ocazia elaborării Strategiei Naționale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului nu este corectă, având în vedere obiectivele diferite ale celor două documente programatice.
– După lansarea propunerii de plan de către Ministerul Familiei din data de 3 noiembrie, o parte din societatea civilă și actorii interesați au avut fost invitați pe data de 10 noiembrie să ofere observații /completări până pe 16 noiembrie (6 zile) privind Planul, urmând ca în data de 21 noiembrie să se desfășoare o întâlnire de validare directă a Planului, fără alte etape de consultare. Având în vedere elementele esențiale pentru implementarea eficientă a Garanției pentru Copii, o consultare formată prin depuneri de propuneri și o întâlnire de validare nu pot soluționa deficiențele identificate în propunerea de Plan de Acțiune.
– Propunerea de Plan nu este urmată de un cadru național pentru colectarea, monitorizarea și evaluarea datelor, care să permită monitorizarea și evaluarea implementării Planului de Acțiune în timp, respectiv adaptarea măsurilor în funcție de evoluția situației. De asemenea, lipsesc măsurile de implicare a stakeholderilor și a organizațiilor de reprezentare a copiilor în toate etapele evoluției Planului, respectiv cele de elaborare, monitorizare, implementare și evaluare.
– Planul cuprinde 59 de măsuri preluate integral din Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2022 – 2027. Totodată, 12 măsuri din cele 59 prezentate nu sunt corelate cu recomandările din Garanția Europeană pentru Copii. Este un aspect pozitiv prezența de măsuri adiționale, însă, în contextul lipsei unor elemente vitale din Recomandarea Consiliului sau diluarea celor existente, acestea nu pot să compenseze măsurile dedicate scoaterii copiilor din sărăcie. Ele sunt un semnal al modului deficitar în care a fost elaborată propunerea de Plan.
– Finanțarea se bazează pe fonduri europene și bugetul de stat pentru toată durata de implementare, deși sprijinul din fonduri europene ar trebui tratat drept sursă temporară pentru măsurile Planului. Astfel, bugetul de stat ar trebui să constituie una dintre principala surse de finanțare și să existe o asumare a unui buget multi-anual de investiții.
– Planul nu prezintă modalitatea de coordonare interinstituțională în implementarea Planului și relațiile între Coordonatorul Național, ANPDCA și autoritățile publice locale.
– Nu în ultimul rând, pentru a asigura coerența măsurilor în timp, este necesară completarea Planului cu o viziune pe termen lung privind modul în care statul român va proteja, după implementarea Planului, categoriile de copii vulnerabile.
Analiza succintă măsurilor incluse în planului de acțiune:
1. Mecanismele de coordonare interinstituțională de monitorizare și evaluare împreună cu mecanismul de monitorizare a alocărilor bugetare sunt într-adevăr utile și necesare pentru implementarea Garanției pentru Copii. Cu toate acestea, în propunerea de Plan acestea vizează doar domeniul protecției drepturilor copiilor. Astfel, este necesară extinderea acestor mecanisme de coordonare interinstituțională și monitorizare a alocării bugetare pentru toate măsurile și serviciile de bază vizate.
2. Categoriile identificate ca fiind copii vulnerabili sunt tratate unitar, lăsând impresia că toate categoriile dezavantajate sunt perfect omogene, fără ca măsurile să fie particularizate și să aibă indicatori țintă.
3. Sunt necesare măsuri de informare a copiilor aflați în dificultate și a familiilor acestora, în special la nivel regional și local, prin intermediul instituțiilor de învățământ, al lucrătorilor sociali instruiți, al serviciilor de sprijinire a familiei, al societății civile și al organizațiilor din sectorul economiei sociale. Scopul principal este de a crește gradul de sensibilizare, precum și de a încuraja și a facilita utilizarea serviciilor vizate.
4. Educația și Îngrijirea Timpurie, Educația și Activitățile Școlare Incluzive și o Masă sănătoasă în fiecare zi de școală:
– Programul „O masă caldă/sănătoasă” pe zi ar trebui extins pentru toți copiii vulnerabili. Având în vedere situația reală a faptelor și procentul de 40,7% de copii aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, nu ne permitem să discriminăm copiii care beneficiază de acest program. Toți copiii vulnerabili trebuie să se bucure cel puțin de stabilitatea unei mese calde/sănătoase pe zi în școli, grădinițe și creșe. Această măsură nu este opțională și nu poate exista o altă ambiție pentru orizontul anului 2030. De mai bine de 6 ani pilotăm și extindem cu țârâita programul de masă caldă, a venit momentul unei asumări societale de a considera un drept universal accesul la o masă caldă/sănătoasă pentru copiii vulnerabili;
– Planul nu definește serviciile de educație și îngrijire timpurie ca fiind gratuite și accesibile (prin acoperirea costurilor indirecte) pentru copiii vulnerabili;
– Lipsesc acțiunile pentru asigurarea furnizării de materiale educaționale și asigurarea transportului către instituțiile de educație, îngrijire timpurie și instituțiile de învățământ. Problema transportului este cu atât mai importantă cu cât interpretarea constituțională este aceea a accesului gratuit al copiilor la școală;
– Lipsesc măsurile pentru asigurarea accesului egal și incluziv la activitățile școlare, excursii extra-curriculare și la activități sportive, recreative și culturale.
5. Asistență medicală
Componenta privind asistența medicală este acoperită satisfăcător, cuprinzând majoritatea elementelor din cadrul Recomandării Consiliului pentru Garanția Europeană pentru Copii.
6. Alimentație sănătoasă
– Sunt indispensabile măsurile pentru asigurarea alimentației sănătoase prin programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli.
– Este necesară introducerea măsurilor pentru limitarea publicității și restricționarea disponibilității alimentelor bogate în grăsimi, sare și zahăr în instituțiile de educație și îngrijire timpurie și în instituțiile de învățământ.
7. Locuințe adecvate
Componenta de locuire este capitolul semnificativ deficitar din cadrul propunerii de plan. Cu toate că guvernul și-a asumat o serie de angajamente privind locuințele sociale prin Strategia Națională de Locuire 2022-2050, acestea nu sunt armonizate sau coroborate cu propunerea prezentată. Astfel, lipsesc măsuri precum:
– Construirea de locuințe sociale pentru persoanele ce provin din grupuri vulnerabile;
– Îmbunătățirea calității vieții populației din comunități marginalizate și grupuri vulnerabile prin lucrări de renovare energetică;
– Reglementarea situației așezărilor informale, mai ales în cazul copiilor și familiilor de etnie rroma care trăiesc în condiții mizere, cum ar fi cazul ghetourilor de la Pata-Rât, Pirita, Ponorâta, Hetea etc.;
– Acordarea subvenţiei/vouchere pentru plata chiriei şi/sau utilităţilor pentru gospodăriile cu venituri reduse;
– Programul național pentru combaterea insalubrității locuințelor.
8. Planul nu cuprinde măsuri particularizate pentru:
– Mamele minore;
– Copiii refugiați din Ucraina, deși nevoia de a adapta planul la copiii refugiați din Ucraina este unul dintre motivele oficiale transmise de guvern cu privire la întârzierea propunerii de plan de acțiune. Nu există în plan nimic care să vizeze problemele specifice ale acestui grup țintă;
– Abordarea componentei de sărăcie energetică, mai ales în contextul crizei actuale energetice;
– Politici și resurse adecvate, inclusiv prin măsuri de integrare pe piața forței de muncă, măsuri de sprijin pentru părinți sau tutori și sprijin pentru venit acordat familiilor și gospodăriilor, astfel încât obstacolele de natură financiară să nu împiedice accesul copiilor la servicii de calitate;
– Măsuri pentru promovarea incluziunii și pentru evitarea și combaterea discriminării și a stigmatizării copiilor aflați în dificultate;
– Măsuri care să ia în considerare o perspectivă de gen la nivelul întregului cadru favorabil;
Așa arată acum planul României pus în consultare. Vezi aici!
