Modul în care orașele UE s-au dezvoltat în ultimele decenii este unul dintre motivele pentru care sărbătorim Uniunea Europeană. Diversitate în proiecte, unitate în angajamentul de a transforma prioritățile Uniunii în acțiuni concrete, toate acestea fac din orașe un simbol al ideii europene. Da, se poate, și acesta e subiectul la ordinea zilei în contextul Summitului Social de la Porto, care începe mâine.
Orașele oferă o sursă de inovație și inspirație care ar putea servi drept bune practici nu numai altor orașe ale UE, ci și instituțiilor UE. Câteva exemple concrete: rețele inteligente, mobilitate inteligentă, conectivitate mai bună (trenuri etc.), accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități etc. Orașele au capacitatea de a desena o rețea pe întreg teritoriul UE cu inițiative similare care stimulează valoarea adăugată a UE în termeni de sustenabilitate, digitalizare, coeziune socială.
Și sunt trei ingrediente aici, în rețeta dezvoltării: inovare, creativitate, utilizare eficientă a fondurilor UE. Despre asta am vorbit astăzi, la Summitul Social al Orașelor organizat de Eurocities, și vreau să împărtășesc cu voi această discuție.
Pandemia ne-a expus vulnerabilitățile, dar a subliniat, de asemenea, ambiția noastră de a ne recupera, de a deveni mai puternici și de a învăța cum să răspundem mai bine provocărilor viitoare. Practic, trăim un moment de oportunități extraordinare, care vin după o lungă perioadă de frică, tristețe și frustrare. În practică, acest lucru se traduce în trei acțiuni concrete:
1. Mecanismul de Redresare și Reziliență #MRR
Pandemia ne-a arătat clar că coeziunea socială și teritorială reprezintă un obiectiv încă departe de noi. La începutul pandemiei, am văzut copii din zone sărace care nu au putut să-și continue școala din cauza lipsei de tehnologie sau echipamente, am văzut că lanțurile de aprovizionare nu au putut furniza echipamente medicale.
Și noi, în Parlamentul European, ne-am imaginat un instrument care să susțină reforme majore, și care să remedieze problemele pe care le-am resimțit și pe cele pe care le cunoaștem de atâția ani. Așa a luat naștere Mecanismul de Redresare și Reziliență, accesibil statelor membre care prezintă un Plan Național de Redresare și Reziliență – #PNRR.
Trebuie să vă spun că am fost foarte entuziasmat atunci când am finalizat negocierile, dar știam și că va fi o provocare. Jumătate dintre statele membre și-au prezentat deja planurile, dar consultările cu societatea civilă nu s-au realizat la nivel european așa cum și-a dorit Parlamentul European.
Dar mai este o etapă, cea mai importantă: implementarea. Orașele vor trebui să fie principalii actori de implementare, solicitând aceste fonduri și, prin realizarea proiectelor, să atingă obiectivul coeziunii sociale și teritoriale.
2. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale:
Actuala pandemie și efectele crizei socio-economice presează toate statele membre să facă un efort comunpentru redresare, să transforme oportunitățile și să ofere soluții cetățenilor UE. Cum?
- În primul rând, obiectivele economice și sociale nu mai pot fi tratate separat. Funcționarea pe categorii și politica de silozuri și-au arătat deja limitele. Prin urmare, trebuie găsite soluții comune și echilibrate, iar investițiile cu impact social trebuie să aibă prioritate maximă.
- În al doilea rând, este imperativ ca UE să răspundă preocupărilor cetățenilor în aceste momente incerte. Mulți se simt din ce în ce mai amenințați de criza actuală, de problemele continue ale globalizării, imigrației, creșterii concurenței globale și numărului de locuri de muncă, situații văzute ca alimentând inegalitățile, sărăcia, îndatorarea și șomajul. Forțele populiste și eurosceptice exploatează acele temeri și se prezintă ca protectori ai oamenilor în fața „amenințărilor externe”, dar oferă doar abordări protecționiste și naționaliste.
Ca membru al grupului Renew Europe, considerăm că, pentru cetățenii Uniunii Europene, calea de urmat este abordarea orientată spre viitor, care ne apără valorile și protejează drepturile și bunăstarea oamenilor, adaptându-se în același timp la schimbări și oportunități, valorificându-le.
- Provocările în curs nu vor dispărea curând. Dimpotrivă, pandemia le amplifică pe unele dintre ele. În prim-plan este necesitatea de a valorifica tehnologiile și soluțiile inovatoare pentru a reimagina modul în care societățile noastre pot funcționa.
3. Viitorul UE, în vocea cetățenilor
Săptămâna aceasta se încheie cu o notă înaltă. Parlamentul European sărbătorește Ziua Europei, 9 mai, printr-un exercițiu adecvat al democrației, întrebând și ascultând modul în care cetățenii percep, prevăd și înțeleg Uniunea Europeană.
Iar orașele sunt invitate să se alăture inițiativei, organizând dezbateri, întrebând cetățenii ce își doresc, fiind vocea lor în UE. Pentru că primul lucru pe care îl avem de făcut este să ne ascultăm cu adevărat cetățenii.
