Categorii
Programe

Consiliul UE a adoptat Garanția pentru Copii! Ținte: educație, sănătate, hrană și locuire decentă pentru toți copiii

Pentru viitorul copiilor noștri, am câștigat o nouă bătălie decisivă! Consiliul UE a adoptat Garanția pentru Copii, amplul program paneuropean menit să asigure acces la educație timpurie, cel puțin o masă caldă pe zi, susținere în activitățile educaționale, acces la sănătate și condiții de locuire decente pentru copiii în situații vulnerabile.

Acum avem realmente șansa să prioritizăm copiii și tinerii, asumat, concret. Și pentru asta am creat Garanția pentru Copii!

După ce am reușit să includ în Mecanismul de Redresare și Reziliență un pilon dedicat copiilor și tinerilor, votul în favoarea creării Garanției pentru Copii, pe care sunt raportor din partea grupului Renew Europe, încununează luni de zile de muncă și strădanii pentru viitorul noii generații.

Vorbim despre accesul acestor copii la educație, sănătate, hrană, locuire, despre coordonare și implementare a investițiilor dedicate lor exact acolo unde este nevoie. Avem fonduri alocate prin #MRR, prin Fondul Social European + (FSE+) și o mare oportunitate de a lupta pentru copiii din Europa, cu gândul în special la acei unul din trei copii din România aflați în sărăcie și risc de excluziune.

Ce au de făcut România și celelalte state membre?

Cele 27 de state membre vor prezenta Comisiei, în termen de nouă luni de la adoptarea prezentei recomandări, un plan de acțiune ce acoperă perioada 2022-2030, luând în considerare circumstanțele naționale, regionale și locale, precum și acțiunile politice existente și măsurile existente de sprijinire a copiilor în nevoie.

Planul ar trebui să includă, în special:
1. Categoriile vizate de copii care au nevoie să fie sprijiniți prin aceste măsuri integrate;
2. Ținte cantitative și calitative care trebuie atinse prin măsuri corespunzătoare, ținând seama de regiune și disparități locale;
3. Măsurile planificate sau luate în aplicarea recomandării, inclusiv la nivel regional și local, precum și resursele financiare și calendarele necesare;
4. Alte măsuri planificate sau luate pentru a aborda excluziunea socială a copiilor și pentru a rupe ciclul intergenerațional de dezavantaj, bazate în special pe activarea cadrului politic;
5. Un cadru național pentru colectarea, monitorizarea și evaluarea datelor, în vederea stabilirii unei monitorizări eficiente.
6. Dezvoltarea de măsuri eficiente de informare a copiilor și a familiilor acestora cu privire la drepturile lor și accesul la servicii, în special la nivel regional și local și prin instituții de învățământ, asistenți sociali, servicii de sprijin familial, societate civilă și organizații de economie socială, în vederea creșterii gradului de conștientizare și încurajării și facilitării serviciilor acoperite de prezenta recomandare;
7. Modul în care se asigură participarea autorităților regionale, locale și a altor autorități relevante, a copiilor și a autorităților, părțile interesate relevante care reprezintă societatea civilă, organizațiile neguvernamentale, instituțiile de învățământ și organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale și integrare, drepturile copiilor, educația incluzivă, nediscriminarea și egalitatea de șanse, pe parcursul pregătirii, implementării, monitorizării și evaluării planului de acțiune.

Fiecare stat membru raportează o dată la doi ani Comisiei Europene progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandării, în conformitate cu planul național de acțiune menționat.

Pași concreți pe care guvernele trebuie să îi facă:
– Să identifice copiii din aceste categorii vulnerabile;
– Să asigure coerența politicilor sociale, educaționale, de sănătate, nutriție și locuire la nivel național și regional pentru sprijinirea într-o manieră integrată a acestor copii;
– Să continue și să intensifice investițiile în educație, sănătate și sisteme de protecție socială pentru a răspunde în mod eficient nevoilor copiilor și familiilor acestora, în special a celor expuse excluziunii sociale;
– Să asigure politici și resurse adecvate, inclusiv prin integrarea pe piața muncii, măsuri de sprijin pentru părinți sau tutori și gospodării, astfel încât barierele financiare să nu împiedice accesul copiilor la o viață decentă;
– Să abordeze aspectul teritorial al excluziunii sociale, luând în considerare specificul nevoilor copiilor în funcție de caracteristicile mediului în care trăiesc (ex: urban vs. rural).
– Să consolideze cooperarea și implicarea națională, regională și locală între autorități, organizații de economie socială, organizații neguvernamentale;
– Să pună pe primul loc drepturile copiilor în proiectarea, livrarea și monitorizarea politicilor și a serviciilor de calitate pentru copii;
– Să ia măsuri pentru a promova incluziunea și pentru a evita și combate discriminarea și stigmatizarea copiilor;
– Să sprijine investițiile strategice în servicii de calitate pentru copii, inclusiv în ceea ce privește infrastructura și forța de muncă calificată;
– Să aloce resurse adecvate și să utilizeze în mod optim fondurile naționale și ale Uniunii, în special Fondul Social European + (FSE+) și, după caz, REACT-EU, Invest-EU, fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Aici găsiți documentul adoptat astăzi de Consiliul UE, pe care vă invit să îl consultați în format PDF (sursa: data.consilium.europa.eu).

Regăsiți datele tehnice și informațiile pe larg despre Garanția pentru Copii aici:

 http://bit.ly/Dragos-Pislaru-Garantia-pentru-Copii-CP
 http://bit.ly/Dragos-Pislaru-Garantia-pentru-Copii-expunere
 http://bit.ly/Dragos-Pislaru-briefing-22-04