Categorii
Editoriale

Ce bani europeni pot accesa autoritățile și antreprenorii? Partea practică a activității unui eurodeputat USR PLUS în Parlamentul European

Finanțările europene sunt principalul beneficiu pe care îl avem grație apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Și este un fapt: România a beneficiat mult datorită fondurilor europene. Însă când spun „România”, din păcate nu pot spune „toți românii”, întrucât de-a lungul timpului s-au folosit discreționar bani publici și s-au pierdut fonduri europene din cauza unor proiecte făcute doar pe jumătate, sau din lipsa de atragere a fondurilor pe motiv de neputință, lipsă de interes sau cunoaștere.

Având toate aceste elemente în minte, am mers la negocieri ca reprezentant al Parlamentului European pentru a putea crea cel mai mare instrument financiar din istoria Uniunii Europene. Am creat la nivel european Mecanismul de Redresare și Reziliență, un instrument nou, total diferit de fondurile clasice, care să ne oblige să avem o atragere de fonduri mai bună.

Cum am făcut asta?

– Pentru a obține finanțarea, fiecare țară a trebuit să creeze un PNRR în care a detaliat fiecare măsură pe care dorește să o ia, cu toate obiectivele, ținte etc. Total diferit față de fondurile clasice, în care banii se dau în tranșe, de exemplu.

– Structura facilității a fost de șase piloni, șase priorități cheie: banii nu se duc pe orice, haotic, ci se duc în șase domenii cheie: verde, digital, economie (industrie, competitivitate), coeziune socială, reziliență instituțională, măsuri pentru tineri și copii.

– Am adus aproape 30 de miliarde de euro în România ca să fie utilizați pentru reforme și investiții.

– Mediul privat trebuie să fie un partener.

Acestea au fost principiile pe care le-am inclus tocmai pentru a nu mai exista risipă.

Dar, concret, ce este PNRR? PNRR este de fapt oportunitatea cea mai mare pentru autoritățile locale, oferind acces la măsuri pentru managementul deșeurilor, pentru mobilitate urbană, pentru digitalizarea în administrație.

Dar, spre deosebire de PNDL3, chiar trebuie realizate aceste proiecte! Altfel, dăm banii înapoi.

Ce bani are România la dispoziție în afară de PNRR?

O tot repet, oriunde merg în țară sau în aparițiile în presă: finanțările europene sunt principalul beneficiu pe care îl avem la nivel european.

Dar să știți că mai avem un beneficiu. Faptul că putem influența politicile europene. Față de celelalte legislaturi, cred că este pentru prima dată când europarlamentarii români au o influență reală la nivel european, prin munca depusă de eurodeputații USR PLUS. Iar dovada stă în primul rând în Mecanismul de Redresare și Reziliență despre care v-am tot vorbit de multe luni încoace și la care România are acces prin PNRR.

Iar modul în care am putut influența politicile la nivel european se reflectă în prioritățile pe care le-a stabilit UE pentru următorii ani, care se reflectă și în finanțările disponibile.

De exemplu, vedem o aplecare foarte mare spre tranziția digitală, iar pentru că România este un hub foarte important pentru potențialul digital, pentru inovare, avem un instrument dedicat mediului privat, antreprenorilor, IMM-urilor. Un program la care am lucrat direct, #InvestEU, care oferă fonduri direct de către UE, prin intermediul Băncii Europene de Investiții, BEI.

Concret, antreprenorii pot contacta Banca Europeană de Investiții și pot solicita fonduri pentru proiecte de:

  • Cercetare, inovare și digitalizare: 6,6 miliarde euro;
  • Infrastructură durabilă: 9,9 miliarde euro;
  • IMM-uri: 6,9 miliarde euro;
  • Investiții sociale și competențe: 2,8 miliarde euro.

De asemenea, știm cu toții că Uniunea Europeană și-a luat angajamente mari și ambițioase în ceea ce privește schimbările climatice. Dar, în această ambiție, am simțit de multe ori că regiunile aflate în tranziție către o economie mai verde, care nu vor putea face față la un ritm atât de alert la schimbări majore, au nevoie de sprijin mai mare.

Pentru ele, am dus discuții ample pentru a crea un Fond pentru Tranziție Justă, disponibil tuturor prin Programul Operațional Tranziție Justă.

Pe lângă toate acestea, avem o serie de programe operaționale care deservesc diverse planuri pe care le proiectăm fiecare dintre noi, precum:

– Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO);

– Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS);

– Programul Operațional Transport (POT) și Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD);

– Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF);

– Programul Operațional Sănătate, care va sprijini atât intervenții în infrastructură, cât și dezvoltarea de servicii de medicină de bază sau inovatoare.

Colegul meu de la USR PLUS, grupul Renew Europe din PE, Alin Mituța, a creat recent un binevenit Ghid al Fondurilor Europene 2021-2027. Alături de Alin, am străbătut zilele acestea mai multe orașe ale României ca să discutăm despre probleme locale și cum pot fi ele rezolvate cu fonduri europene. Ghidul, care conține toate informațiile necesare, poate fi descărcat aici.

Am redat acest rezumat în cadrul videoconferinţei ZF/BRD Nord – Est: Tabla Finanţărilor 2021, intervenție care poate fi urmărită aici, de la minutul 00:19:00: ZF Live pe Facebook, 23 septembrie.