Categorii
Evenimente

Autoritățile regionale și locale sunt esențiale în implementarea PNRR!

Cooperarea cu autoritățile locale este esențială pentru ca implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să ajungă să fie o poveste de succes peste ani, nu doar un exemplu de cum ar fi putut să fie!

Îndemnul pe care îl adresez este același și în ceea ce privește atragerea de fonduri europene.

Am participat săptămâna trecută la întâlnirea Consiliului Municipalităților și Regiunilor din Uniunea Europeană, din care fac parte și trei asociații românești: Asociația Municipiilor din România, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România și Asociația Comunelor din România.

Am discutat aici despre transparență și responsabilitate în implementarea PNRR în România și celelalte state membre, în contextul în care Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență precizează clar că autoritățile regionale și locale pot fi aliate și partenere importante ale guvernelor naționale în implementarea reformelor și a investițiilor.

Ele trebuie consultate și implicate corespunzător, în conformitate cu cadrul juridic specific fiecărui stat în parte. Însă este evident că sunt esențiale în construirea și punerea în practică de proiecte și în afara PNRR.

Iar dacă suntem serioși când spunem că vrem să creștem rata de absorbție a fondurilor europene în România, dacă înțelegem ce ne-am asumat în PNRR, câtă nevoie avem să respectăm calendarul de ținte și obiective pe care l-am trimis la Comisie, atunci trebuie să transformăm primăriile, consiliile locale și județene în parteneri de implementare eficienți, responsabili și profesioniști. Și nu vom realiza acest lucru prin programe naționale care doar servesc interese, nu construiesc. Care doar oferă bani, nu și viziune. Care doar cer proiecte, nu transparență.

Îmi doresc ca PNRR-ul să fie o poveste de succes peste ani, nu doar un exemplu de cum ar fi putut să fie.

Același Regulament menționat mai sus precizează că PNRR-urile statelor membre ar trebui să conțină „un rezumat al procesului de consultare pentru pregătirea și, după caz,  implementarea planului, desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante, precum și un rezumat al modului în care contribuțiile părților interesate se reflectă în plan”.

Am acordat cu ocazia acestei participări un interviu publicației oficiale a Consiliul Municipalităților şi Regiunilor din Europa (CEMR), Departamentul european al Orașelor și Autorităților locale unite:

S-au intensificat eforturile Comisiei Europene de a determina guvernele naționale să fie mai deschise, mai transparente, și să implice autoritățile regionale și locale în implementarea PNRR-urilor.

Cu împrumuturi și granturi în valoare de 750 de miliarde euro, Mecanismul de Redresare și Reziliență Next Generation UE constituie un act istoric de solidaritate pe continentul nostru, creat pentru a face față impactului dramatic al pandemiei de coronavirus, dar și pentru a accelera tranziția digitală și cea ecologică. De la adoptarea MRR, mai mulți europarlamentari și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de implicare a autorităților locale și regionale în acest plan. Am discutat cu europarlamentarul Dragoș Pîslaru pentru a înțelege ce inițiative concrete întreprinde Parlamentul European pentru a se asigura că Planurile Naționale de Redresare și Reziliență PNRR implică pe deplin nivelurile local și regional.

Î: Care considerați că sunt principalele priorități pentru Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) a Parlamentului European în următoarele 12 luni, care sunt de o importanță deosebită pentru autoritățile locale și regionale?

R: În Comisia ECON am fost extrem de activi în timpul pandemiei, îndrăznesc să spun chiar proactivi. Dar, cel mai important, Renew Europe a fost printre primele grupuri care au înțeles cât de important este să identificăm metode de a crea noi resurse proprii ale Uniunii Europene. În urma adoptării Mecanismului de Redresare și Reziliență, privim acest instrument inovator drept un model îmbunătățit de guvernanță economică. Consider că aceasta este cea mai importantă dezbatere pe care trebuie să o aducem pe masă: cum să modelăm cel mai bine guvernanța economică a UE, ținând cont de designul, obiectivele și modul de funcționare al MRR.

Î: Crearea unui Grup de lucru specific pentru monitorizarea MRR este un mijloc important de monitorizare a implementării planurilor naționale. Cum se pregătește acest grup de lucru pentru verificarea intermediară a MRR în 2022? Cum ne putem asigura că nu devine un banal exercițiu de bifare de opțiuni pe un formular?

R: Am analizat temeinic toate planurile transmise către noi de Comisia Europeană, am avut discuții regulate cu experții Comisiei implicați în munca pe MRR pentru a răspunde la întrebările referitoare la măsurile propuse pentru fiecare pilon în parte. De asemenea, am derulat o dezbatere cu privire la implicarea autorităților locale și regionale și a organizațiilor societății civile în proiectarea și implementarea planurilor naționale. În plus, am avut mai multe dezbateri în plen, una legată în mod specific de această chestiune a dialogului între guverne și cetățeni în contextul MRR, am adoptat mai multe rezoluții. Acum intenționăm să lucrăm la o rezoluție care va constitui poziția Parlamentului pentru verificarea intermediară.

Î: Cât de încrezător sunteți că „Dialogul privind redresarea și reziliența” cu Comisia Europeană va permite Parlamentului European să acceseze toate informațiile necesare pentru a-și îndeplini în mod corespunzător rolul de control?

R: Acest dialog este extrem de important pentru noi, întrucât reprezintă posibilitatea parlamentelor de a aduce în atenția vicepreședintelui executiv Valdis Dombrovskis și comisarului Paolo Gentiloni concluziile noastre în urma schimburilor grupului de lucru, preocupările noastre și, de asemenea, solicitările noastre. Dialogul este instrumentul nostru pentru a înțelege poziția și acțiunea Comisiei cu privire la mai multe aspecte-cheie legate de punerea în aplicare a MRR și pentru ca transparență din partea Comisiei. Cel mai important, Dialogul a fost creat în principal pentru cetățeni, astfel încât aceștia să poată urmări singuri ce face UE cu planurile naționale, odată ce acestea sunt trimise de țările lor.

Î: În urmă cu un an, președinta Ursula von der Leyen a spus că autoritățile locale și regionale ar trebui să fie în centrul redresării noastre. Ce sfaturi le-ați da membrilor CEMR care doresc să își joace pe deplin rolul pentru a se asigura că fondurile sunt bine direcționate și cheltuite eficient?

R: Doresc să le mulțumesc membrilor CEMR pentru rolul și ajutorul lor în proiectarea MRR. Am primit numeroase solicitări de la autoritățile locale și regionale în timpul negocierilor, cu propuneri legate de modul de a îmbunătăți Regulamentul Mecanismului. Am răspuns pozitiv la cât mai multe invitații de dialog am putut, pentru că cred, cu sinceritate, că jucați un rol esențial în redresarea economică și socială post-pandemie. Singurul meu sfat este: nu vă opriți. Așa cum m-ați îndemnat să iau măsuri în mai multe probleme, la fel ar trebui să monitorizați activitatea guvernelor voastre naționale, să le scrieți, să comunicați cu ele și să vă implicați cât de mult puteți!

Î: În scrisoarea adresată Comisiei Europene la începutul acestui an de către Grupul Renew Europe, solicitați ca guvernele locale și regionale să fie și mai implicate în implementarea planurilor și în orice modificare a planurilor. Care a fost reacția comisarului Dombrovskis?

R: Într-adevăr, scrisoarea a fost trimisă în primul rând cu acest scop, de a crește gradul de conștientizare cu privire la faptul că o prevedere specifică a regulamentului nu este pusă în aplicare de autoritățile naționale așa cum ar trebui. Vicepreședintele executiv Dombrovskis a răspuns pozitiv la scrisoarea noastră; am avut și un dialog pe această temă, în care a explicat cum a acționat Comisia pentru a se asigura că această prevedere este respectată. În urma scrisorii și a dialogului, s-au intensificat eforturile Comisiei de a determina guvernele naționale să fie mai deschise, mai transparente și să implice organizațiile societății civile și autoritățile regionale și locale.

Î: Pandemia de Covid-19 a permis statelor membre o mai mare flexibilitate în ceea ce privește nivelul datoriilor și plafoanele de cheltuieli. Cum pot fi aliniate plafoanele bugetare mai stricte cu cheltuielile necesare pentru a pune Europa pe drumul său către o redresare ecologică și durabilă?

R: Evoluția fulgerătoare a pandemiei a scos în evidență necesitatea unei guvernări economice solide, dar care să înțeleagă și să permită flexibilitate, în condițiile în care crearea unor reguli aplicabile pentru toate circumstanțele posibile s-a dovedit a fi complicată și imposibil de gestionat. Consider că, odată cu trecerea crizei COVID-19, trebuie să ne concentrăm pe reducerea cotelor ridicate ale datoriei publice, avem nevoie de finanțe publice care să promoveze investițiile publice și private, combinate cu reforme. De asemenea, ar trebui să ne propunem să consolidăm anticiclicitatea în cadrul bugetar al UE și să proiectăm un cadru fiscal puternic, mai simplu și mai transparent.”

Șase motive pentru care PNRR-ul României trebuie să rămână așa cum este

VIDEO Cum păstrăm conexiunea cu România ca europarlamentari? O vizită la Cluj-Napoca, Băile Felix, Pirita (Baia Mare)